Dezvaluiri (2207)

Bugetul Câmpulungului are o rezervă echivalentă nivelului veniturilor proprii, adică circa 25 de milioane de lei, dar aceasta scade treptat. Fostul primar Călin Andrei a păstrat banii, iar acum noii aleşi îi aruncă pe ce vor, deşi realizările în municipiu pot fi numărate pe degete. O dovadă a modului în care se goleşte puşculiţa a fost prezentată la ultima şedinţă de consiliu, atunci când activităţile culturale au fost susţinute cu zeci de mii de lei, prin rectificare de buget. Cei mai mulţi bani au fost alocaţi pentru mese...
Cei de la Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”, instituţie susţinută financiar prin bugetul local, au scos traista şi au cerut 34.000 de lei, pretextând că au început anul cu prevederi menite să caracterizeze un deficit de finanţare. Pe activităţi, banii fără număr erau împărţiţi astfel: 2.000 de lei masă la Festivalul de Romanţe, 1.500 de lei diurnă şi masă la o expoziţie de pictură, 5.000 de lei masă şi premieri la „Toamna musceleană”, 14.000 de lei pentru Festivalul de umor „Tudor Muşatescu”, 1.500 de lei diurnă şi masă pentru alte expoziţii de pictură şi 10.000 de lei pentru festivalul de colinde.
Şi fiindcă sacului nu i se vede fundul (deocamdată), Direcţia Economică din Primărie a întocmit raport favorabil şi a detaliat unele cheltuieli: 3.000 de lei pentru Focul lui Sumedru şi 2.000 de lei pentru Ziua Naţională.
În plenul şedinţei s-a constatat faptul că propunerea de rectificare bugetară era discutabilă. Se cereau bani pentru Focul lui Sumedru, dar focul nu fusese aprins (şedinţa s-a desfăşurat la finalul lunii octombrie). Iar asta în ciuda faptului că solicitarea era datată chiar 25 octombrie! „Toamna musceleană”, cea din Piaţa Primăriei, fusese promisă de primar fără cheltuieli din bugetul local, iar acum erau solicitate fonduri pentru mese şi premii?! Aici a intervenit un vârtej de explicaţii haotice din partea lui Liviu Ţâroiu şi a partenerului Casei de Cultură, Sergiu Cicu, cel care găzduieşte sediul instituţiei publice de cultură, ajungându-se până la susţinerea faptului că la Festivalul de Romanţe - şi el inclus în „Toamna musceleană”, dar în altă „Toamnă musceleană” (?!) - au stat pe scenă dansatorii de muzică populară. Dansatorii care trebuia să mănânce şi ei ceva! Iar mai departe şi-au ciocnit părerile primarul şi noul director economic, Violeta Iarca, cu supliment adus de directorul casei de Cultură, Liviu Cioacă, subiectul fiind Festivalul de Umor şi banii necesari desfăşurării acestuia. Nu se ştia dacă cei 14.000 de lei prevăzuţi la rectificare sunt suplimentare de buget sau doar o primă alocare de fonduri. După cum era de aşteptat, după mici modificări, propunerea de rectificare bugetară a fost aprobată.
Cătălin Ion Butoiu

Pe 23 august a.c., poliţiştii din cadrul Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase Argeş şi cei din cadrul Poliţiei oraşului Costeşti, au efectuat controale la trei puncte de lucru ale SC Avicola Costeşti, o fermă care se ocupă cu creşterea porcilor, prelucrarea cărnii şi vânzarea produselor preparate din carne. Ferma aparţine patronilor firmei Macro, Sorin Cîrstea şi Cătălin Ene. Acţiunea s-a desfăşurat în cadrul unui dosar penal întocmit sub aspectul săvârşirii infracţiunii de poluare prin evacuarea, în atmosferă sau pe sol, a unor deşeuri ori substanţe periculoase. Reprezentanţii societăţii sunt bănuiţi că, în urma activităţilor întreprinse, ar fi deversat deşeuri de origine animală pe un teren situat în apropierea râului Teleorman. Prin activitatea acestora s-ar fi poluat terenul, râul şi pânza freatică.
În urma acţiunii au fost ridicate mai multe probe de apă şi de sol în vederea expertizării. Pentru a afla mai multe informaţii despre acest dosar am făcut o solicitare la IPJ Argeş care ne-a precizat că dosarul a fost trimis Parchetului de pe lângă Judecătoria Costeşti pentru cercetări. De asemenea, pe surse am aflat că până în acest moment reprezentanţii societăţii nu au primit nicio amendă pentru deversare de deşeuri de origine animală pe un teren situat în apropierea râului Teleorman, deşi la acţiune au participat reprezentanţi ai Gărzii de Mediu Argeş, ai Administraţiei Bazinale de Apă Argeş - Vedea şi ai Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice. Alex Vlaicu

Nu doar că a fost trimis în judecată de Parchetul Înaltei Curţi, acum se confruntă şi cu o sesizare la Direcţia Naţională Anticorupţie! Dezastrul lăsat în urmă de firma Global Eco Center la Câmpulung provoacă în continuare consecinţe, iar patronul, Vasile Tofan, este cel considerat responsabil de multe dintre acestea. Având în continuare mii de tone de deşeuri într-o hală de pe platforma industrială Landmark Management, acesta a ajuns şi client la DNA, după ce reprezentantul societăţii care deţine spaţiul afectat de incendiul din 2013 a făcut o sesizare către procurorii anticorupţie. „Având în vedere impactul catastrofal pe care poate să-l aibă asupra comunităţii din Câmpulung Muscel, societatea noastră a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie cu privire la activitatea societăţii Global Eco Center SRL şi a administratorului acesteia, Vasile Tofan”, aceasta este informarea pe care Sergiu Filip, administratorul Landmark Management, a făcut-o către firmele de la care provin deşeurile depozitate pe fosta platformă ARO. Tofan şi Global Eco Center au proces pe rol la Judecătoria Câmpulung, sub acuzaţia săvârşirii infracţiunii de neluare a măsurilor de eliminare totală a substanţelor şi preparatelor periculoase care au devenit deşeuri. C.I.B.

După aproape 6 ani de la teribila dramă care a separat timp de doi ani o copilă cu handicap de toţi cei pe care îi iubea, mama sa, Alexandra Grigorescu (fostă Dong), dă pe faţă amănuntele uluitoarei poveşti care a alertat nu doar Poliţia, câteva ministere ale Guvernului României şi Preşedinţia ţării noastre, ci şi Interpolul.
Uluitoarea poveste care şi astăzi ridică semne mari de întrebare a început în 2010, când soţii Dong (el, chinez și ea, româncă), patronii fostului restaurant chinezesc din Gura Trivăii din Pitești, au hotărât să se despartă. Cei doi conveniseră înainte de pronunțarea divorțului asupra custodiei celor doi copii, ambii cetățeni români: băiatul, la vremea aceea în vârsă de 15 ani, să rămână în grija mamei, iar fetița, de 13 ani, care avea probleme de sănătate să fie încredințată tatălui, în ideea de a urma seria de tratamente începută în China. La pronunțatea divorțului, bărbatul se afla de ceva vreme în China împreună cu fetița. S-a întors în țară singur, motivând că fiica sa a rămas la tratament în China. Alexandra Grigorescu (fostă Dong) nici nu bănuia la acea vreme ce întorsătură teribilă aveau să ia lucrurile după separarea definitivă de soţul său.
„Paula, fetița noastră, avea un cheag de sânge pe creier și tot mergea la tratamente în China cu soțul. În timpul acestui proces de divorț, eu i-am dat acordul să o ducă acolo la tratament. Când fostul soţ s-a întors, mi-a spus că a lăsat-o la clinică pentru a urma niște proceduri speciale. Evident că l-am crezut pentru că niciodată nu m-am gândit că propriul părinte i-ar putea face rău copilului” explică, pentru Jurnal de Argeș,  Alexandra Grigorescu, mama copilei.
N-avea să mai afle niciodată de la fostul soț care erau motivele pentru care fetița fusese lăsată în China. Asta pentru că la scurt timp după întoarcerea sa în țară, când deja se mutase cu o altă femeie, tot româncă, bărbatul a făcut infact miocardic și a decedat.
„A fost un şoc, după care primul meu gând a fost să-mi aduc copilul acasă. Am sunat la clinica la care îmi spusese că este internată și... surpriză! Fetița nu era acolo. Alt şoc! Nu știam nici măcar unde s-o caut”, povestește Alexandra Grigorescu.
A încercat de una singură să găsească măcar câteva indicii care să o ducă spre fetiță, dar inutil.  
„Toate documentele, actele, laptopul fostului soț se aflau la femeia cu care locuia și care chiar şi după ce am sesizat Poliţia, ea a refuzat să mi le pună la dispoziție fără ordin judecătoresc. Asta însemna timp, iar eu nu dispuneam de timp. Îmi trebuiau măcar numerele de telefon pe care fostul soț sunase în China, ca să am măcar o pistă de plecare. Am reușit să le obţin cu ajutorul unor facturi care veniseră la firmă”, povestește femeia, care, între timp, alertase și Direcţia Generală pentru Protecța Copilului.
A urmat un proces pentru recâștigarea custodiei fetiței care, după moartea tatălui, rămăsese a nimănui, într-o ţară pe care nu o cunoştea. Era esenţial ca mama să aibă calitatea legală de a face demersurile pentru aducerea în ţară a copilei, despre care nu mai ştia nimic.
„Am obţinut din nou custodia fetiţei, în documente, şi am putut să mă ocup de acte, iar cu ajutorul unui prieten chinez am început să telefonez pe numerele de China. Așa am ajus să vorbesc cu cei la care se afla copilul meu. Mi-au explicat că fostul soţ le-ar fi luat nişte bani ca să le faciliteze vize pentru România şi că ar fi lăsat fetiţa la ei ca şi garanţie. Mi-au spus că dacă vreau copilul înapoi, trebuie să le dau 25 de mii de euro. Mi-au cerut să vin cu banii în aeroportul din Beijing, ca să-mi dea fetița. Am vrut să mă conving că fiica mea chiar este acolo şi mi-au dat-o la telefon. Foarte puţin… Am vorbit cu ea şi mi-am dat seama că acolo mai erau şi alte fetiţe, pentru că asta auzeam la telefon”, povestește femeia. 

„Suma pentru răscumpărarea copilului meu a crescut la 30.000 de euro”

Nici până în ziua de azi n-a aflat cine au fost acei oameni, dar era dispusă să le dea suma cerută doar ca să-şi aducă fetiţa acasă. A început să caute disperată bani ca să-și răscumpere copilul, dar n-a reușit să-i strângă.
„Nu puteam să vând nimic din ce dețineam pentru că apartamentul era garanţie ipotecară la o bancă, iar partajul după moartea soţului nu era făcut… Efectiv, nu aveam nicio soluţie. Am realizat că singura mea şansă este Poliţia Română căreia n-am putut să-i dau ca indiciu decât acel număr de telefon. Poliția Română a luat legătura cu Poliția Chineză. Cei care îmi sechestrau copilul au aflat asta şi au sunat înapoi. M-au informat că suma pentru răscumpărarea copilului meu a crescut la 30.000 de euro fiindcă am alertat oamenii legii. Iar de atunci n-a mai răspuns nimeni la acel număr de telefon!”, povestește femeia.
A apelat inclusiv la Asociația Salvați Copiii - China, mai ales că la acea vreme, Alexandra Grigorescu era şi secretarul filialei Argeş a Asociaţiei cu acelaşi nume care activa în România. Nimeni n-a putut-o ajuta.
„De la Organizaţia Salvaţi Copiii - China mi-au spus că nu se pot implica, pentru că-n China, lucrurile nu sunt ca în România. Întâmplător, l-am întâlnit pe dl. avocat Liviu Stancu. Dumnealui m-a învățat ce trebuie să fac, ce căi trebuie să urmez... Am mers din nou la Poliţie, care a alertat Interpolul. Fetița a fost dată în urmărire internaţională, dar nu puteau să o localizeze sub nicio formă”, mai povestește mama copilei.

Șantajată inclusiv de o româncă

Scenariul a devenit aproape hollywoodian când soția româncă a unui chinez care lucrase ca bucătar în restaurantul soților Dong i-a arătat Alexandrei Grigorescu câteva poze pe care le făcuse recent cu fetița în timpul vizitei sale în China.
„I-am cerut pozele. Am rămas fără cuvinte când mi-a spus: ştiţi, ca să vă dau aceste poze, vă costă! Mi-a cerut 100 de dolari sau euro, nu-mi amintesc exact ce monedă, doar ca să-mi dea fotografiile cu copilul meu pe care le avea pe telefon. Mi s-a părut odios. M-am dus direct să anunţ Poliţia, şi nu pe cea din Argeş, pentru că deja discutam cu Direcţia Crimă Organizată Bucureşti. Am sunat procurorul care se ocupa de caz şi imediat a fost trimis un echipaj din Piteşti acasă la persoana respectivă. Pornind de la aceste întâmplări, au localizat-o pe fetiță”, povesteşte femeia.
Povestea era însă departe de a se fi încheiat, iar cursul ei a devenit deodată şi mai alambicat. Pentru că, stupoare! Personajul cu care avuseseră loc convorbirile anterioare dispăruse din peisaj.
„De data aceasta, discuţiile se purtau printr-o femeie. Au schimbat total povestea. Femeia, identificată în cele din urmă, a declarat că ea o ţine acolo pe fetiță, că ea ar fi cea care s-ar fi ocupat de tratamentul copilului meu, tratament pentru care ar fi suportat o serie de cheltuieli care s-ar fi ridicat la suma cerută iniţial. Poliţia Chineză a trimis-o la ambasadă, unde, pur şi simplu, a declarat că nu-mi dă copilul până nu-i dau banii pentru tratamentul pe care l-a plătit şi a plecat. N-a putut să pună la dispoziție nicio dovadă, nicio chitanţă în acest sens. Nimeni n-a reţinut-o, pentru că acolo regulile sunt altele”, explică argeşeanca.
Deși, în esență, un caz de răpire internațională, întreaga poveste a fost considerată doar un litigiu financiar între părti. Româncei i s-a comunicat că singura soluție ar fi cea amiabila, mai ales că Republica Populară Chineză nu este semnatară a Convenţiei de la Haga privind răpirile internaţionale de copii şi, prin urmare, dispoziţiile acestui instrument internaţional nu îi sunt opozabile.
„Autoritățile Române au făcut tot ce le-a stat în putință să mă ajute. Inclusiv Președinția României, care a trimis corpul de control la toate ministerele, care însă erau limitate în a putea interveni. Ministerul Justiţiei din România nu putea acționa mai mult, întrucât China nu este parte a respectivei convenții. Poliţia îmi spunea că nu poate acţiona pe teritoriul altui stat - ceea ce mi se părea logic. Practic, Poliţia Română nu mă putea susține pe teritoriul Chinei, iar Poliţia Chineză nu avea niciun motiv s-o facă, pentru că ea era interesată doar de ceea ce se întâmplă cu cetăţenii chinezi. Nici eu şi nici fiica mea nu aveam cetăţenie chineză. În plus, faptul că sunt coordonatoarea în România a unui centru de Budism Tibetan aflat sub auspiciile lui Dalai Lama îngreuna şi mai tare lucrurile şi, bănuiesc eu, nici n-aş fi primit viză. Un alt minister din România, căruia m-am adresat, cel al Familiei, mi-a explicat că nu mă poate ajuta decât cu repatrierea copilului şi doar dacă fetiţa va ajunge la ambasadă. Înţelegeam clar că nimeni nu poate face mai mult de atât! Domnul avocat Stancu mi-a explicat că singura şansă era să insistăm în acțiuni penale și să trimitem toate actele traduse acolo la Beijing. Și chiar asta s-a dovedit a fi soluția. Pentru că abia sub presiunea acestor demersuri - şi aveam în calcul şi ideea unui protest în faţa ambasadei - au început să se miște lucrurile. Deşi nu vreau să fac acuzaţii, m-am gândit că cei care mi-au sechestrat copilul aveau și sprijinul poliției de acolo şi au cedat abia când s-au văzut presaţi”, mai spune mama copilei.

„Fetiţa dvs. este la noi! Cineva a lăsat-o la poarta ambasadei”

Avocatul Liviu Stancu a fost cel care a înaintat o plângere penală către poliția regiunii în care a fost identificată femeia care solicita banii pentru înapoierea fetiţei. Chinezii au trimis actele înapoi, avocatul le-a trimis încă o dată și a urmat... minunea!
„Încercasem totul, inclusiv pe linie spirituală, după ce l-am contactat pe marele maestru spiritual Lama Zopa Rinpoche. La două săptămâni m-am trezit, într-o după-amiază, cu un telefon de la Ambasada României la Beijing: «Fetiţa dvs. este la noi! Cineva a lăsat-o la poarta ambasadei».  Nu ştiu dacă într-adevăr aşa a fost. Asta este varianta care mi s-a comunicat”, povestește Alexandra Grigorescu.

„Se vedea clar că a fost abuzată”

Fetiţa a fost adusă în ţară, într-un final, de viceconsulul României din Beijing.
„Timp de aproape doi ani după ce s-a întors acasă n-am putut vorbi cu ea. Era speriată, traumatizată. Se vedea clar că a fost abuzată, deşi nu sexual. În plus, nici nu mai ştia limba română. Mult mai târziu ne-a povestit câte ceva, foarte puţin însă… Vorbea despre un bărbat căruia îi spunea unchiul, despre o intervenţie cu focuri de armă a poliţiei şi cam atât”, spune Alexandra Grigorescu.
Femeia  a rămas cu multe, multe semne de întrebare chiar şi după ce şi-a recuperat copilul. Şi nici până în ziua de azi nu ştie adevărul depre cele petrecute cu fetiţa sa.

Avocatul Liviu Stancu: „Aveam un copil pierdut între un miliard şi ceva de oameni şi niciun instrument juridic pentru a-l aduce înapoi”

Iată ce spune Liviu Stancu, cunoscutul avocat argeşean devenit ulterior secretar de stat în Ministerul Justiţiei, omul care a jutat-o pe Alexandra Grigorescu să-şi aducă fetiţa acasă.
„Ca şi părinte înţelegeam subiectul acesta şi tocmai din acest motiv m-am oferit să o ajut: am mers în audienţă la fostul ministru de Justiţie, Robert Cazanciuc, care pe atunci era secretar general al Ministerului de Externe şi care m-a direcționat spre Direcția Consulară. Am făcut un memoriu şi l-am depus aici, unde se ştia de poveste, pentru că acea bătrână la care se afla copila fusese înainte pe la Ambasada României din Beijing şi spusese că ea a luat fetiţa. De bună sau de rea credinţă, ea se protejase oarecum. Cum a fost posibil să se ducă la ambasadă şi să spună «îmi dai banii, îţi dau copilul», nu ştiu! În România o ridicau în clipa următoare. Acolo a mers aşa! E o uriașă diferenţă de cultură, de comportament (…). Aveam un copil pierdut între un miliard şi ceva de oameni şi niciun instrument juridic pentru a-l aduce înapoi, întrucât China nu era semnatara Convenţiei de la Haga privind traficul de persoane. Aveam doar două şanse: să demarăm o acţiune penală sau o acţiune mass-media care provoca o presiune publică la adresa Chinei. Am studiat Codul Penal Chinez, am făcut plângere penală în limba chineză, aşa cum am crezut că poate să ţină o plângere penală în China, eu nefiind penalist… Numai că plângerea noastră s-a întors de două ori înapoi din China. O dată mi se cerea să identific conducătorul organului de poliţie căruia m-am adresat (China fiind stat comunist, autoritar, utilizează cultul personalităţii ca formulă politică). Al doilea refuz de primire s-a datorat schimbării respectivului comandant! Eram extrem de confuz, așa ceva era de neimaginat în sistemul de drept european! Direcţia Consulară ne-a fost de mare ajutor, ne-a comunicat numele noului comandant de poliție şi am trimis o nouă plângere. Numai că după şase luni nu aveam niciun fel de feedback. Doamna Grigorescu nu mai avea nicio soluţie decât să execute o acţiune de protest în faţa ambasadei chineze. Am sfătuit-o s-o facă aşa cum trebuie, cu autorizaţie. S-a dus, a depus cerere de autorizare la primărie, cu specificarea numărului de persoane şi a intervalului orar al protestului, iar cu o zi înainte de manifestaţie, mă sună femeia râzând şi îmi spune: «ştiţi pe cine ţin eu în braţe? Pe Paula». Conduceam pe autostradă și era să intru cu mașina în șanț. Şi acum mă trec fiorii când îmi aduc aminte explozia de bucurie a mamei! Cred că mă puteți înțelege!
Deci, lucrurile se mişcă. Important este să-ţi dai seama care sunt regulile jocului. Să-ţi dai seama că te adresezi unei culturi diferite care are alte reguli de comportament decât ale tale”, a declarat, pentru Jurnal de Argeş, avocatul Liviu Stancu.
Material realizat de Isabela Moiceanu

# Megascandal cu banii pentru calamităţi. Primarul din Băbana invită DNA-ul în curtea Consiliului Judeţean # Edilul Bebe Ivan (foto)  îl acuză pe Sorin Ivașcu, directorul de investiții din Consiliul Județean, că  direcționează banii către comunele care lucrează cu anumiți proiectanți și îl acuză pe acesta din urmă de trafic de influență # Primarul din Băbana dezvăluie că proiectantul Eftimie Ionescu i-a  spus direct că va pierde la repartizarea banilor pentru calamități # Edilul dezvăluie și motivul eliminării comunei sale de pe listă, acela că lucrează cu un proiectant ieftin, care i-a cerut doar 5.000 lei, în vreme ce „agreații” practică tarife de 25.000 lei # Bebe Ivan: „Mi-a reproșat Eftimie Ionescu: «Treaba ta, te-ai apucat să mănânci căcat pe la vicepreședinții Consiliului Județean care nu au făcut nimic pentru județul ăsta!»... Că eu lui Mînzînă m-am plâns“.

Prin dezvăluirile pe care le face în continuare, primarul de la Băbana deschide un nou front al DNA Pitești în ograda Consiliului Județean.  Practic, edilul Bebe Ivan reclamă faptul că localitatea sa nu a primit niciun leu pentru refacerea unui drum surpat din cauza unei alunecări de teren reactivate de ploile din acest an. Și spune, cu subiect și predicat, că sumele acordate comunelor calamitate se dau discreționar, pe baza parti-pris-urilor avute de funcționari ai Consiliului Județean Argeș cu firme de casă reprezentând aceiași și aceiași proiectanți care sug de ani de zile la ugerul administrației județene.Este vorba despre firma lui Eftimie Ionescu (foto) sau de cea a Ecaterinei Pletoiu, trimisă în judecată în dosarul podului de la Căteasca. Primarul de la Băbana acuză că nu a primit niciun leu, deși localitatea sa a fost calamitată, fapt dovedit cu documente întocmite de Comisia Județeană pentru Situații de Urgență și arată cu degetul, acuzator, spre directorul de Investiții al CJ Argeș, Sorin Ivașcu.

Primarul din Băbana: „M-am dus în Comisia pentru Situații de Urgență cu un proiectant care îmi cerea de cinci ori mai puțin decât ceilalți”

„Pe inundații s-au dat bani numai la Bascov, la Mărăcineni, la comunele unde s-au făcut proiecte cu  doamna Cati Pletoiu și o firmă a lui Eftimie Ionescu. În rest, nu s-a dat la nimeni! Nu mi-a dat nimic, dacă m-am dus cu documentele făcute de un alt proiectant. Orice proiect face Eftimie Ionescu, domnul Ivașcu îl aprobă. Mi-a spus direct (Eftimie Ionescu, n.red) că eu o să pierd. A avut dreptate, dar a pierdut comuna Băbana. Se întâmplă ceva! Sunt aceiași proiectanți de zece ani: doamna Cati Pletoiu, Sitaru și domnul Eftimie Ionescu. Nu numai mie nu-mi convine, sunt mai mulți primari nemulțumiți. Când a văzut domnul președinte Manu că nu numai de la mine a pornit nemulțumirea aceasta, le-a făcut observații angajaților, inclusiv lui Ivașcu. Apoi Ivașcu i s-a plâns lui Eftimie Ionescu, iar ăsta s-a luat la telefon de Mînzînă (vicepreședintele CJ, n.red) și de toți.  Băbana a fost singura primărie care nu a primit un leu pentru calamități. În schimb, s-a dat la Dâmbovicioara, unde sunt pensiunile multora de la Finanțe de pe la București, pe drumurile alea care merg la pensiuni. La Merișani, la fel, s-au dat bani. Nu se mai poate! Pentru a rezolva provizoriu cu drumul de la mine din comună, care ține izolate niște comunități, am făcut un protocol cu cei de la Petrol și mi-au adus 110 mașini de pământ. Am umplut, am mai lărgit singura bandă pe care se poate circula dar la prima ploaie se duce! Putea să dea la toți, barem apucam să fac proiectul, mai puneam și eu bani... Ne-a luat pe primari câte unul, ne-a băgat înăuntru acolo, era o comisie a lor, de la Consiliul Județean și eu am prezentat documentele tehnice. Documentele erau însoțite de procesele verbale semnate de comisia Prefecturii cu ISU, care dovedeau că această alunecare de teren este reactivată de 5 ani de zile și nu am primit bani. Au zis că e ok, nicio problemă. În Comisia de dezastre ne-au spus să mergem împreună cu proiectanții. Am fost cu un proiectant care îmi cerea o sumă de cinci ori mai mică decât îmi ceruseră ceilalți. Ceilalți îmi ceruseră 25 de mii de lei pentru proiectare și ăsta mi-a luat doar 5.000 de lei.  Ivașcu (directorul de Investiții din Consiliul Județean, n.red) s-a plâns imediat lui Eftimie. M-a deranjat când m-a sunat Eftimie și m-a luat la rost că de ce am făcut eu comentarii acolo, în comisie. Înseamnă că Ivașcu i-a spus lui Eftimie. Mi-a reproșat Ionescu: «Treaba ta, te-ai apucat să mănânci căcat pe la vicepreședinții Consiliului Județean care nu au făcut nimic pentru județul ăsta!»... Că eu lui Mînzînă m-am plâns“.
Primarul Bebe Ivan a făcut și o solicitare către Prefectura Argeș prin care cere să i se pună la dispoziție documentele în baza cărora comuna Bascov a primit 85.000 de lei pentru că, spune acesta: „am înțeles din datele pe care le dețin că Bascovul nu a fost anul ăsta inundat deloc și au depus niște documente din 2014”.

Directorul de Investiții din CJ:  „Domne, lăsați-mă cu minciunile astea, pe vremurile astea să mă acuze că fac trafic de influență?!”

În legătură cu suspiciunile că ar avea un parti-pris cu firma de proiectare a lui Eftimie Ionescu, am stat de vorbă și cu directorul de Investiții al CJ, Sorin Ivașcu (foto). „Domnul Bebe Ivan spune multe. Astea sunt invenții de ale lui. Știu că a fost o discuție în acest sens într-o ședință cu domnul președinte Manu și apoi s-a discutat ceva și pe la domnul Mînzînă. Însă eu le-am spus clar la amândoi: „Domne, mai lăsați-mă cu minciunile astea, pe vremurile astea să mă acuze că fac trafic de influență?! Nici nu cred că Eftimex-ul are vreo lucrare pe calamitățile astea. El nu e pe niciun obiectiv, din câte știu eu. S-a făcut o analiză pe dosar. Drumul ăsta a mai fost calamitat. El (primarul Bebe Ivan, n.red) vrea o investiție mare, să se aducă la stadiul de dinainte, vrea să promoveze o lucrare mai complexă. Cred că de asta nu a primit bani, nu știu, o să mă interesez, dar acum trebuie să plec la București”. Ca o paranteză, e foarte posibil ca SC Eftimex să nu aibă nicio lucrare, că doar e în insolvență, dar s-ar putea ca dl. Eftimie Ionescu să lucreze pe o alta, de exemplu pe a secretarei.

Preşedintele CJ Argeş, Dan Manu: „Întrebaţi-l pe primarul de la Băbana, întrebaţi-l pe domnul prefect”

Președintele Dan Manu a încercat să se delimiteze de problema spinoasă, respectiv suspiciunile de trafic de influență făcute de un director din CJ și ne-a explicat cum au stat lucrurile din punct de vedere tehnic și juridic cu acești bani din fondul de urgență al Guvernului. În legătură cu faptul că mai mulți primari din Argeș și-au exprimat nemulțumirea vizavi de faptul că aceeași proiectanți dintotdeauna primesc lucrări și că persoane din Consiliul Județean, concret directorul Sorin Ivașcu, îi favorizează pe proiectanți, președintele Dan Manu a spus: „Nu dăm noi unde vrem, este o hotărâre de guvern care spune foarte clar, la Mușetești dai, la Dâmbovicioara etc. Sumele sunt solicitate prin Departamentul Județean de Situații de Urgență și a fost stabilită  o perioadă bine definită. A fost și o videoconferință. După care noi am făcut această ședință cu factorii implicați, cu domnul prefect și am făcut propuneri pe baza a ceea ce a spus ISU și tot ceea ce s-a constatat. Nu domnul Ivașcu face licitația pe SEAP!  Nu pot să vorbesc în numele domnului Ivașcu, în legătură cu acuzațiile aduse. Este o altă discuție. Eu vorbesc cum gestionează instituția noastră iar asta se face  conform unei anumite proceduri, totul fiind în deplină transparență și monitorizat. De ce nu a primit Băbana bani? Întrebați-l pe primarul de la Băbana, nu este în subordinea noastră. Întrebați-l pe domnul prefect...”
L-am căutat pentru un punct de vedere şi pe omul de afaceri Eftimie Ionescu, însă a avut telefonul închis.
Material realizat de Alina Crângeanu

# Suspiciuni de corupţie în acorduri de muzică uşoară # Cântăreţul a primit bani publici pentru a participa la festivaluri din Spania, Macedonia, Bulgaria şi Elveţia, Italia şi Lituania # Președinta comisiei din CJ a fost doctorița Claudia Radu, mama iubitei cântărețului Iulian Selea

Consiliul Judeţean Argeş ne-a furnizat, în sfârşit, contractele încheiate cu ONG-urile, asociaţiile şi persoanele fizice cărora le-au fost finanţate de la bugetul local proiectele culturale derulate în anii 2014 şi 2015. Aşa am aflat că finanţările primite de cântăreţul Iulian Selea, însumând 260 de milioane lei vechi, au fost cheltuite pe lecţii de canto, costume de scenă, aranjamentul orchestral al pieselor, CD-uri, DVD-uri, farfurii ceramice şi plimbări prin Europa.

Lecţii de canto şi costume de scenă, pe banii CJ Argeş

Potrivit contractului de finanţare nerambursabilă de la bugetul județean, proiectul „Turneul talentelor” a vizat participarea lui Iulian Selea la diferite festivaluri de muzică ușoară din Spania, Macedonia, Bulgaria şi Elveţia, fără ca aceste concursuri să fie totuşi nominalizate în document. Asta ca să nu bată la ochi destinațiile exclusiviste unde urma tânărul cantautor să se plimbe pe banii CJ. Contractul de finanţare al solistului minune a fost semnat pe 13 noiembrie 2014, numai că (atenție!!!) o parte din activităţile realizate în proiect s-au desfăşurat înainte de semnarea lui. Pregătirea canto a solistului a început în octombrie 2014, deci anterior semnării contractului de finanţare. Selea a urmat lecţii de canto la Bucureşti, în perioada octombrie-decembrie 2014, plătind pentru aceste cursuri 23 de milioane lei vechi, exclusiv din finanţarea CJ Argeş. Instituţia a mai finanţat integral taxele de participare la festivalurile de muzică, însumând 2.900 lei. Tot pe banii Consiliului Judeţean au fost cumpărate şi costumele de scenă, care au costat 18 milioane lei vechi. Contribuţia personală a solistului a fost de 5.960 lei, respectiv 2.900 lei pentru transport şi 3.000 lei pentru cazare şi masă. Ce a mai plătit generosul finanţator, în speţă Consiliul Judeţean Argeş? Circa două treimi din costurile aferente transportului şi cazării în cele patru ţări unde Selea a călătorit. La capitolul transport, costurile totale s-au ridicat la suma de 7.800 lei, contribuţia CJ fiind de 4.900 lei. Cât despre cazare şi masă, acestea au costat 9.800 lei, din care 6.800 lei au fost plătiţi de la bugetul judeţean.

A participat la un festival organizat într-o staţiune din zona Veneţiei

Cel de-al doilea proiect finanţat cu 6.000 lei de la bugetul judeţean - „Stele în muzică” - a avut ca obiectiv acelaşi gen de activităţi. Iulian Selea a participat, în perioada august - noiembrie 2015, la festivaluri de muzică din patru ţări. Mai exact, s-a plimbat la Locarno (Elveţia), Struga (Macedonia), Lido de Jesolo - o plajă la Marea Adriatică, în regiunea Veneţia, (Italia) şi Kaunas (al doilea mare oraş din Lituania). Contractul de finanţare s-a semnat pe 2 iulie 2015, imediat după semnarea lui, Selea urmând lecţii de canto la Bucureşti şi Iaşi. Pentru pregătirea canto a plătit 3.100 lei, sumă provenind exclusiv de la bugetul judeţean. Tot din finanţarea CJ Argeş au mai fost plătite aranjamentul orchestral al pieselor şi înregistrarea lor pe CD - 9.000 lei, farfurii ceramice şi obiecte artizanale definite în contract drept materiale de promovare - 200 lei, plus circa 20% (1.800 lei) din contravaloarea costurilor de transport, care s-au ridicat la 10.300 lei. Cazarea şi masa (4.100 lei), plus costumul de scenă (600 lei) au fost plătite din contribuţia proprie a lui Selea. Ceea ce surprinde este faptul că la concursurile respective nu au mai fost plătite taxe de participare. În contractul de finanţare, la capitolul contribuţia beneficiarului se mai specifică faptul că 9.300 lei provin din donaţii, 2.840 lei din sponsorizări, în timp ce contribuţia proprie a solistului a fost de numai 1.400 lei.

Legătura între Selea şi Consiliul Judeţean trece prin familia doctoriţei Claudia Radu, preşedinta Comisiei care a aprobat finanţările

Preşedinta comisiei de analiză şi selecţie a proiectelor culturale finanţate de Consiliul Judeţean în anii 2014 şi 2015 a fost doctorița Claudia Radu, mâna dreaptă a fostului preşedinte al CJ, Florin Tecău. Atunci când am contactat-o pe doctoriţa Radu, pornind de la anumite informaţii vehiculate cum că beneficiarul finanţării de 260 de milioane lei vechi ar fi, de fapt, prietenul fiicei sale, aceasta ne-a spus că nu îl cunoaşte pe Iulian Selea şi a negat că ar exista o legătură între cântăreţ şi propria ei fiică. Ei bine, am descoperit că dr. Claudia Radu minte, după cum rezultă dintr-o poză postată chiar pe contul de Facebook al solistului Iulian Selea. În fotografia respectivă, Selea apare tandru alături de fiica doctoriţei Radu, Andreea Radu, cei doi făcându-şi reciproc declaraţii de dragoste siropoase.
Am încercat să îl contactăm şi pe Iulian Selea pentru un punct de vedere, însă acesta nu ne-a răspuns.
Material realizat de Iustina Harco-Burcea

# 56 de persoane au fost trimise în judecată, inclusiv angajați de la un ocol silvic privat, prejudiciul fiind de 11 miliarde lei vechi # Dosarul vine la scurt timp după un altul, cel în care clanul „Brânză” a fost trimis în judecată pentru că a tăiat ilegal 23.000 de copaci la Arefu, Nucșoara și Lerești, prejudiciul total fiind de 3,6 milioane euro

Așa cum arată și statisticile Greenpeace din ultimii ani, Argeșul rămâne din păcate pe primul loc în ceea ce privește tăierile ilegale de copaci și prejudiciul adus statului. Iar asta o arată și cel mai recent dosar aflat pe rolul Judecătoriei Câmpulung. Un dosar cu nu mai puțin de 56 de persoane trimise în judecată pentru că au tăiat ilegal 13.259 copaci în zona Dragoslavele, prejudiciul fiind de 11 miliarde lei vechi. Toate cele 56 de persoane sunt cercetate în prezent sub control judiciar. Dosarul vine la doar câteva luni după un alt dosar răsunător, cel în care clanul „Brânză” a fost trimis în judecată pentru că a tăiat ilegal 23.000 de copaci la Arefu, Nucșoara și Lerești, prejudiciul fiind estimat la 3,6 milioane euro.

Patronii de firme cumpărau lemn tăiat ilegal de romi la o treime din prețul pieței

Concret, conform procurorilor, patru administratori de firme din Dragoslavele cumpărau lemn tăiat ilegal de romi la o treime din prețul pieței. Patronii firmelor le plăteau romilor 100 de lei pentru un metru cub de lemn, față de 350 lei/mc cât era prețul oficial. În total, volumul lemnului exploatat ilegal în perioada 2014-2015 a fost de 5.474 metri cubi, fiind tăiați ilegal nu mai puțin de 13.259 de arbori. Dezastrul ecologic a ieșit la iveală în noiembrie 2015, după ce Poliția Câmpulung și procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung au descins la Dragoslavele. La perchezițiile de atunci au fost confiscați peste o mie de metri cubi de material lemnos, mii de euro şi de lei, zeci de utilaje şi vehicule. Lemnele erau tăiate din Ocolul Silvic Privat Dragoslavele, aparținând Obștei Moșnenilor Dragoslăveni.  Trei dintre patronii de firme au fost trimiși deja în judecată. Este vorba de Ionuț Ciopleiaș, Jan Grancea și Ion Răduță. Un al patrulea patron - Urlea Cristian - este cercetat și în prezent.

Tăierile ilegale de lemne, cu complicitatea pădurarilor

După cum se precizează și în rechizitoriu, tăierile ilegale de lemne au fost posibile cu complicitatea a trei angajați de la O.S. Dragoslavele. Este vorba de pădurarul Ion Răduță și brigadierii Florin Păun și Iosivoiu Dumitru. În destule cazuri, romii îi „recompensau” și pe pădurari pentru că îi lăsau să taie lemne nestingheriți. Adesea, când se duceau să taie lemne, romii le spuneau pădurarilor că vor tăia o cantitate, iar în realitate tăiau cu mult mai mult. Și, după ce că făceau prăpăd în păduri, romii lăsau abandonați și împrăștiați copacii ce nu li se păreau de calitate.
Următorul termen în acest proces va fi pe 11 noiembrie la Judecătoria Câmpulung.
Denis Grigorescu

# Cei doi indivizi sunt recidiviști și făceau parte dintr-o rețea mai amplă

Sâmbătă, 29 octombrie, poliţiştii din cadrul Secţiei 3 Poliţie Piteşti i-au reținut pe Adrian Hamzu, de 26 de ani şi pe Laurențiu Marius Zapciu, de 41 de ani, din Bucureşti, suspectați de săvârşirea infracţiunii de furt calificat. Cei doi erau bănuiţi că, în luna septembrie a anului în curs, sub pretextul efectuării unor servicii de deratizare, ar fi pătruns în locuinţa unei femei de 91 de ani, din Municipiul Piteşti şi profitând de neatenţia acesteia i-ar fi sustras bunuri în valoare de aproximativ 4.000 de lei. O parte dintre acestea au fost recuperate de poliţişti în timpul cercetărilor. Cei în cauză au fost încarceraţi în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Argeş și au fost prezentați Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti cu propunere de arestare preventivă, primind mandat din partea procurorilor pentru 30 de zile. În cauză sunt continuate cercetările pentru recuperarea întregului prejudiciu. Cei doi încătușați în acest weekend sunt, de fapt, indivizii care s-au dat drept reprezentanții unei firme de deratizare și au intrat la începutul lunii septembrie în apartamentul unei femei în vârstă de 91 de ani, dintr-un bloc din cartierul Exercițiu. După ce a deschis și bărbații au spus că sunt de la Deratizare, femeia s-a arătat surprinsă, spunându-le că nu i-a chemat ea.
Totuși, necunoscuții au convins-o destul de repede și, după ce au pulverizat cu apă prin încăperi, i-au cerut bani bătrânei, chipurile, pentru serviciul prestat. În realitate doreau să vadă unde își ține pensia. Așa s-au ales cu 100 de lei. Apoi, în timp ce unul dintre ei o ținea de vorbă, cel de al doilea, îndreptându-se spre ieșire, a cules de prin camere, după ce le ochise anterior, bunurile de valoare din apartament. Două laptopuri, două tablete și un telefon mobil. Asta a fost recolta adunată în timpul incursiunii în respectivul apartament. Cei doi indivizi au mai avut și alte tentative în Pitești, dar și la Ploiești și Constanța, amândoi fiind recidiviști, unul chiar cu o condamnare de patru ani pentru fapte similare. Conform informațiilor pe care le deținem, ei au făcut parte dintr-o adevărată rețea care opera prin metoda „Deratizarea”. Probele conținând chipurile celor doi hoți care terorizau de ceva timp orașul Pitești ne-au fost puse la dispoziție de către un student aflat la bunici și care a avut prezența de spirit să îi filmeze pe cei doi în timp ce dădeau atacul prin vecini. Acesta ne-a trimis apoi filmulețul chiar în timp ce avea loc jaful. Tânărul ne-a ales pe noi să înaintăm probele poliției județene și asta pentru că, mai înainte, fusese luat în derâdere de polițiștii locali. Pe scurt, a avut încredere în Jurnalul de Argeș și în faptul că va fi, în acest fel, luat în serios de oamenii legii.


Alina Crângeanu

Au trecut peste trei ani de la incendiul produs la depozitul de deşeuri al Global Eco Center, situat pe fosta platformă ARO, însă problema este departe de o rezolvare normală. În condiţiile în care firma în cauză nu a reuşit să elimine miile de tone de reziduuri rămase acolo, proprietarul platformei industriale vrea să determine societăţile furnizoare de deşeuri să se implice în evacuarea acestora. Numai că şi de această dată sunt sincope în derularea procedurii.
Cu doar o lună înainte de expirarea termenului în care trebuia să neutralizeze şi să evacueze deşeurile de pe fosta platformă ARO, patronul de la Global Eco Center Iaşi, Vasile Tofan, a solicitat Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş prelungirea programului de evacuare a substanţelor din hala proprietate a Landmark Management. Numai că cei de la APM nu au fost de acord cu cererea, pe 3 octombrie comunicând faptul că graficul stabilit de comun acord în urmă cu doi ani a fost unul rezonabil. Programul de eliminare a celor 3.270 de tone de deşeuri a intervenit după ce Global Eco Center a rămas fără autorizaţie de mediu, motivul acelei măsuri fiind legat de producerea incendiului din octombrie 2013. În doi ani, firma lui Tofan a scăpat doar de un sfert din cantitatea totală de substanţe depozitate în hală, estimându-se faptul că acolo încă mai sunt peste 2.400 de tone de deşeuri periculoase şi nepericuloase. Între timp, Global Eco Center a intrat în procedura insolvenţei.
Nu mai puţin de douăzeci şi opt de societăţi furnizoare de deşeuri au fost anunţate de proprietarul halei în care zac substanţele că au obligaţia de a le ridica de acolo în vederea neutralizării. Acţiunea a intervenit după ce a devenit cert faptul că Global Eco Center nu îşi va respecta înţelegerea cu Agenţia pentru Protecţia Mediului, iar Landmark Management vrea să scape de reziduurile nedorite aduse acolo de firma lui Vasile Tofan.
Societăţile care au trimis deşeuri la depozitul din Câmpulung au început să reacţioneze la solicitarea celor de la Landmark Management. Unele dintre acestea, printre care şi ALRO Slatina, au anunţat că vor să vină în municipiul muscelean pentru ca, în urma unui audit, să identifice, să evalueze şi să ridice deşeurile trimise pe vremuri la Global Eco Center în vederea neutralizării. Reprezentanţii ALRO susţin că au avut în vedere de mai mult timp problema reziduurilor de la Câmpulung, însă Vasile Tofan invoca mereu existenţa programului de eliminare stabilit cu APM. Mai mult, sunt probleme şi cu accesul la depozit, în condiţiile în care cei de la Landmark Management nu permit accesul la depozit.
Cătălin Ion Butoiu

Pe 7 noiembrie, la Curtea de Apel Pitești va fi ultimul termen în procesul în care Camelia Săndulescu şi Iulia Maria Mihai, medici experţi la Serviciul de Expertiză a Capacităţii de Muncă de la Casa Judeţeană de Pensii şi Asigurări Sociale Argeş, sunt judecate pentru luare de mită. În aprilie a.c., cele două au fost condamnate în primă instanță de Tribunalul Argeş la câte patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită în formă continuată. Decizia a fost atacată la Curtea de Apel Piteşti.
Vă reamintim că, în septembrie 2014, procurorii DNA Piteşti le-au trimis în judecată pe Iulia Maria Mihai, medic şef al Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă şi preşedinte al Comisiei de Expertiză Medicală, pentru luare de mită în formă continuată (487 acte materiale), şi pe Camelia Săndulescu, medic în cadrul aceluiaşi serviciu, tot pentru luare de mită în formă continuată (588 acte materiale). Procurorii Anticorupţie susţin că, în perioada noiembrie 2013 - februarie 2014, respectiv februarie iunie 2014, doctoriţele cu pricina ar fi primit între 100 şi 200 lei şi alte foloase de la peste 1.000 de persoane care s-au prezentat la cabinetele de expertiză pentru încadrarea într-un grad de invaliditate, revizuirea medicală, prelungirea concediului medical peste 90 de zile sau pentru emiterea certificatului constatator privind capacitatea de muncă.
D.G.

Pagina 26 din 158