...
  • marți, 21.08.2018
Publicitate
Slider

Rechizitoriu DNA. Primarul Frătică a „devalizat” ANRP cu o retrocedare de 8 milioane euro

Slider

Slider

pflege
Slider

Slider

Slider

Slider
Autor: Denis Grigorescu     Data: 25 ianuarie 2018

10 florin fraticaDin această lună, pe rolul Curții de Apel București se află un dosar în care procurorii DNA îi acuză de instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave pe Florin Frătică, fostul primar de la Bradu și pe Daniela Manolache, fost jurist al Primăriei Bradu și prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni. Cei doi sunt judecați în dosarul acordării unei despăgubiri ilegale de peste 35 de milioane lei primite de la ANRP. În același dosar mai sunt judecați frații Lenuța și Jean Georgescu, beneficiarii despăgubirii ilegale, ambii fiind acuzaţi de complicitate la instigare sub forma participaţiei improprii la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Jurnalul de Argeș a consultat rechizitoriul DNA și vă prezintă detalii în premieră.

ANRP a sesizat DNA după patru ani de la retrocedarea ilegală

Cazul retrocedării ilegale a fost deschis în iunie 2014, după ce ANRP a sesizat DNA legat de un dosar de despăgubiri întocmit de către Comisia Locală de Fond Funciar Bradu. Un prim detaliu ciudat: sesizarea ANRP către DNA a venit după patru ani de la acordarea despăgubirii, una dintre cele mai mari din istorie.
După cum spun procurorii anticorupţie, în 2009, fraţii Georgescu Lenuţa şi Georgescu Jean au depus o cerere înregistrată la Primăria Bradu prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar pentru o suprafaţă de 16 ha, despre care afirmau că reprezintă o diferenţă la care erau îndreptăţiţi.
După cum spun procurorii DNA, „Printr-o adresă din 27 octombrie 2009, Florin Frătică, la acea vreme primar al comunei Bradu, le-a comunicat, atestând în fals, că au de primit mai mult decât ceruseră, respectiv 19,13 ha de teren. Acesta a precizat însă că reconstituirea dreptului de proprietate nu se mai poate realiza pe cale administrativă din cauză că termenul de depunere a cererilor a expirat, chiar din culpa Comisiei locale de fond funciar Bradu şi a lăsat să se înţeleagă că singura posibilitate rămânea deschiderea unui proces în instanţă”.
Procurorii anticorupție au strâns mii de documente în care arată clar că frații Lenuța și Jean Georgescu nu aveau sub nicio formă dreptul la 19,13 hectare.
 Din documentele din arhive, reiese cât se poate de argumentat că părinții fraților Georgescu deținuseră în Bradu doar 4,84 hectare,  iar „până în anul 2009, toate comisiile de fond funciar care au avut prilejul să se pronunțe asupra numeroaselor cereri de retrocedare făcute de către moștenitorii lui Jan Georgescu, au avut în vedere doar această suprafață de 4,84 ha”.  
Tot din documentele descoperite de procurorii DNA reiese clar „că C.L.F.F. Bradu a propus reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991 după defunctul Georgescu, doar pentru 3,87 ha din cele 4,84 ha cu care se înscrisese în C.A.P., întrucât, conform art. 13 par. 3 din lege, a fost aplicată o reducere procentuală de 20% determinată de insuficiența terenului disponibil. Pentru suprafața de 3,87 ha s-a și emis titlul de proprietate nr. 47679/12.07.1994”. Iar titlul de proprietate care consfințea dreptul de proprietate doar asupra 3,87 ha teren nu a fost contestat în instanță.

Unul dintre beneficiarii retrocedării a făcut închisoare pentru înșelăciune

11 jurnalÎn rechizitoriul procurorilor anticorupție mai apare un detaliu important: „în perioada 06.06.1995 – 13.12.1996 inculpata Georgescu Lenuța a fost privată de libertate într-o cauză privind săvârșirea unor infracțiuni de înșelăciune și fals de monedă, inițial în baza unui mandat de arestare preventivă și ulterior, după condamnare, în baza unui mandat de executare”.
Tot cei de la DNA mai spun că în argumentarea faptului că suprafața de 19,13 hectare nu putea fi retrocedată la Bradu: „conform recensământului, în anul 1948 soții Georgescu aveau în vatra satului Bradu de Jos doar 3,5 ha, restul fiind în vatra altor localități, astfel încât n-ar fi putut fi oricum cerute C.L.F.F. Bradu”.
Pe 9 octombrie 2009, frații Jean și Lenuța Georgescu au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar pentru o „diferență de 16 ha” despre care afirmau că „au fost solicitate de autoarea (mama noastră) încă de la apariția legii 18/1991”, precum și că deși au făcut contestație cu privire la această diferență de 16 ha pe care le-ar mai avea de primit, nu au primit nici un răspuns.

Frătică le-a dat fraților Georgescu de 23 de ori mai mult teren decât aveau dreptul

Și, deși revendicarea fraților Georgescu trebuia respinsă de Primăria Bradu, Florin Frătică le comunică printr-o adresă din 27 octombrie 2009 că „mama lor a solicitat retrocedarea a 26,75 ha! din care le-a fost atribuit inițial doar 3,87 ha, iar ulterior, în temeiul Legii 169/1997 încă 3,75, astfel încât, nu la 16 ha ar mai avea dreptul, ci la 19,13 ha, iar la contestația formulată de ei nu le-a fost transmis nici un răspuns. Inculpatul fusese avertizat, în prealabil, de către o martoră, consilier juridic al Primăriei Bradu din anul 1999 până în prezent, că Georgescu Lenuța și Georgescu Jean nu mai aveau dreptul la nici o suprafață de pământ”. O altă neregulă: cererea din 9.10.2009 a fraților Georgescu nu a mai fost supusă analizei Comisiei Locale de Fond Funciar Bradu. Iar acest lucru nu a fost întâmplător deoarece, spun procurorii DNA, Comisia ar fi respins o asemenea cerere.
Din consultarea Registrului de evidență al C.L.F.F. Bradu reiese însă că, anterior, la începutul anului 2009, în ședința comisiei din data de 20.01.2009 analizându-se o cerere a fraților Georgescu, s-a apreciat pe baza unor documente doar invocate de petenți că aceștia ar mai fi îndreptățiți doar la 0,82 ha. Altfel spus, frații Georgescu au pretins de 23 de ori mai mult decât aveau dreptul: 19,13 ha în loc de 0,82 ha!
Și, deloc surprinzător, la două zile după emiterea adresei semnate de Florin Frătică, pe 29 octombrie 2009 frații Lenuța și Jean Georgescu deschid acțiune în instanță pentru a li se reconstitui dreptul de proprietate pentru 19,13 hectare de teren.

Ce spun procurorii DNA: „Actele depuse de reclamanți nu ar fi determinat nici un profan în materie de Drept să le recunoască pretențiile”

Iar atitudinea oficialilor din Primăria Bradu la proces a fost una suspectă, după cum precizează oficialii anticorupție: „Și pentru că actele depuse de reclamanți nu ar fi determinat nici un profan în materie de Drept să le recunoască pretențiile, prin întâmpinarea depusă la dosar la termenul din data de 12.04.2010, întocmită potrivit indicațiilor primite de la inculpatul Frătică Dragomir Florin de către consilierul juridic angajat de primărie, Manolache Daniela Maria și semnată tot de către aceasta din urmă, se achiesează la pretențiile reclamanților cu motivarea că din verificările făcute în registrul agricol al comunei Bradu precum și alte înscrisuri, s-a constatat că autoarea reclamanților era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 26,75 ha. În susținerea întâmpinării nu au fost, însă, atașate documente care să o susțină, ci dimpotrivă, precum și înscrisuri care privesc pe străbunicul reclamanților. Inculpata, deși era obligată prin natura meseriei să apere interesele instituției pe care o reprezenta, a acționat contra intereselor C.L.F.F. Bradu”.
Și, cum Florin Frătică nu a apărat interesele Comisiei Locale de Fond Funciar Bradu prin conduita sa, pe 10 mai 2010, Lenuța și Jean Georgescu au câștigat procesul. Iar Primăria Bradu nu a făcut recurs.
Pe 3 august 2010, Comisia Locală de Fond Funciar Bradu, din care făcea parte și Florin Frătică, a emis, în baza sentinței din 10 mai 2010 a Judecătoriei Pitești, Hotărârea nr. 13 cu propunerea de validare a fraților Lenuța și Jean Georgescu pentru 19,13 hectare. Cei doi frați au fost validați cu respectiva suprafață de teren pe 11 august 2010 de către Comisia Județeană de Fond Funciar.
Pe 30 august 2010, dosarul de despăgubire a fost depus la ANRP. Pe 19 noiembrie 2010, terenul de 19,13 hectare a fost evaluat de către o firmă la 35.035.510 lei, ceea ce la cursul de 4,92 lei pentru un euro din acea zi însemna peste 8,1 milioane de euro, o sumă uriașă. Pe 8 decembrie 2010, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a hotărât emiterea titlurilor de despăgubire. La începutul lui 2011, despăgubirea a fost acordată sub formă de acțiuni la Fondul Proprietatea.
Procurorii DNA au instituit sechestru asupra vilei de 264 mp a lui Frătică și asupra a 20 de terenuri aparținând fostului primar de la Bradu. Terenurile lui Frătică pe care s-a pus sechestru însumează peste 100 de hectare, cel mai mare fiind terenul de 90 de hectare, pe care Frătică îl deține la Călinești.

Florin Frătică are pe conştiinţă o procuroare tânără, pe Daniela Manolache

10 daniela manolacheDaniela Manolache, inculpată în dosarul retrocedării ilegale de 8,1 milioane euro de la Bradu, este piteșteancă și plătește acum prețul asocierii cu gruparea primarului Frătică din Bradu. Din poziția de jurist la primăria Bradu, poziție profesională din care procurorii DNA susțin că a comis infracțiunea, a urcat apoi procuror la DIICOT, structura centrală, după care a fost promovată prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomița și ulterior procuror șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni. În prezent, urmare a trimiterii în judecată, este supendată din funcție.

Culmea teleportării! Frătică i-a pus în posesie pe fraţii Georgescu şi în Pădurea Trivale

În urmă cu doi ani, Jurnalul de Argeș dezvăluia un alt caz de retrocedări dubioase în care erau implicați Florin Frătică și frații Jean și Lenuța Georgescu. În 2009, Comisia Locală de Fond Funciar Bradu, deși avea o evidență clară asupra proceselor-verbale de punere în posesie pentru mai multe persoane, inclusiv Jean și Lenuța Georgescu, a emis o altă documentație pentru ca acestea să primească ilegal teren în Pădurea Trivale. Documentația a fost făcută, deși o parte dintre persoane își vânduseră terenurile primite în perioada 2004-2006 și nici nu solicitaseră transferuri în altă parte. Validarea face obiectul unui dosar civil aflat pe rol la Judecătoria Pitești.
Pe 7 octombrie 2009, Ovidiu Ilinca, asociat al lui Florin Frătică, a făcut un antecontract de vânzare-cumpărare cu Georgescu Lenuța și Georgescu Jean pentru achiziționarea a 60% din două terenuri de 8.300 mp și 3.500 mp pe care aceștia le aveau în comuna Bradu, prețul total fiind de 20.000 lei. Trebuie precizat că al doilea teren (3.500 mp) este forestier și Georgescu Lenuța și Georgescu Jean au fost validați cu el, ca moștenitori, prin procesul verbal de punere în posesie 6042/12.05.2008. Și, deși au vândut terenul respectiv și în mod logic nu mai aveau cum să ceară transfer de teren, aceștia s-au trezit validați în noiembrie 2009 și în Pădurea Trivale. Această neregulă este subliniată și de către directorul Armand Chiriloiu: „Nu se impunea emiterea unei hotărâri de transfer a dreptului de proprietate având în vedere faptul că persoanele menționate în cuprinsul Anexei 42 erau puse în posesie, iar o parte dintre suprafețele retrocedate deja fuseseră înstrăinate la data emiterii Hotărârii 1169/26.11.2009”.
Hilară și falsă este și Hotărârea nr. 23 emisă de primarul Florin Frătică pe 10 noiembrie 2009 și atașată Anexei 42 ca motivare: „Cele 8 persoane solicită alt amplasament deoarece vechile amplasamente erau la o distanță relativ mare față de domiciliu, nu puteau să o administreze corespunzător și erau parțial defrișate”. Primul fals: cum să solicite proprietarii alte amplasamente, din moment ce șase dintre ei fuseseră puși în posesie? Al doilea fals: cum să solicite Georgescu Lenuța și Georgescu Jean alt amplasament din moment ce deja își vânduseră terenul, tocmai lui… Ilinca? Cât despre distanța „relativ mare față de domiciliu”, și Pădurea Trivale este la o distanță apreciabilă față de domiciliul proprietarilor validați ilegal, nu-i așa?

Comentarii