...
  • sâmbătă, 21.07.2018
Publicitate
Slider

Rămăşiţele Mariei Brătianu, aduse de la Paris în cripta familiei Brătianu de la Florica

Slider

Slider

pflege
Slider

Slider

Slider

Slider
Autor: Denis Grigorescu     Data: 12 aprilie 2018

urna maria bratianu 01Joi, 12 aprilie, Fundaţia Academia Civică şi Memorialul Sighet au organizat, în colaborare cu Consiliul Judeţean Argeş, depunerea în cripta familiei Brătianu de la Florica a rămăşiţelor pământeşti ale Mariei Brătianu, fiica marelui istoric Gheorghe Brătianu, mort în închisoarea din Sighet în 1953. Maria Brătianu s-a stins din viaţă în octombrie 2017 la Paris.
Ceremonia a fost onorată de invitaţi speciali: Marie Helene Fabra Brătianu-nepoata Mariei Brătianu (a fost soră cu mama sa Ileana) şi strănepoată lui Ion I.C. Brătianu, poeta Ana Blandiana, Lucia Hossu-Longin, fostul ministru Nicolae Noica, Adrian Niculescu-vicepreşedinte IICMER, Dan Manu-preşedintele CJ Argeş, deputatul Dănuţ Bica şi zeci de alţi oficiali.
După cum spunea Lucia Hossu-Longin, „Maria Brătianu face parte din această generaţie glorioasă a Brătienilor, de un magnific patriotism care a făurit România Mare. La Sighet au murit trei Brătieni: Constantin Dinu Brătianu, Gheorghe Brătianu şi Constantin Bebe Brătianu. Liberalii de azi au demonetizat formula Brătienilor: „Prin noi înşine” ”.
Urna cu cenuşa Mariei Brătianu a fost adusă de la Paris.
Mare doamnă a exilului românesc, aparținând nu numai aristocrației, ci și adevăratei aristocrații a spiritului și elitei intelectuale, Maria Brătianu a fost autoare a unor documentate studii de istorie contemporană şi a unor cercetări legate de elucidarea condiţiilor în care a murit tatăl ei. S-a ocupat, de asemenea, de editarea în exil a operei lui Gheorghe Brătianu şi a făcut parte din conducerea activă a Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului de la Paris, care a devenit după 1989 secţia română a Federaţiei Internaţionale a Drepturilor Omului cu sediul în ţară.

Discuții