...
  • miercuri, 18.07.2018
Publicitate
Slider

Patron din Piteşti, reclamat la Protecţia Copilului că îşi bate cu biciul nepotul japonez

Slider

Slider

pflege
Slider

Slider

Slider

Slider
Autor: Alina Crângeanu     Data: 21 iunie 2018

11 Motoi 1249# Când se ceartă adulţii, suferă copiii. O poveste incredibilă # La ”Telefonul copilului” de la DGASPC a sunat chiar puștiul în vârstă de 11 ani, Nishio Alberto Ryoma, un băiețel născut dintr-o mamă româncă și un tată nipon # Cel reclamat de copil e bunicul Constantin Moțoi, patron al hotelului-restaurant din Pitești Monte Carlo # În replică, omul de afaceri spune: „Eu îl ajutam financiar, educativ. I-am spus că  la 16 ani îi iau mașină și la 18 ani îi iau un apartament, dacă mă ascultă.  «Nu bei, nu fumezi, nu te droghezi, nu etnobotanice”, i-am cerut. «Dacă eu l-am învățat de rău, luați-l voi», asta le-am spus și doamnelor de la Protecția Copilului”

Pe 9 mai, în urma unei sesizări telefonice, Direcţia pentru Protecţia Copilului Argeş a început o anchetă pentru a afla  dacă un copil în vârstă de 11 ani, elev la Liceul „Dinu Lipatti”, se află în vreun pericol real. Concret, este vorba despre Nishio Alberto Ryoma, un copil  isteţ şi talentat, dar un pic cam zvăpăiat, aşa cum sunt copiii la vârsta lui. Se pare că a fost chiar el cel care a apelat „Telefonul copilului”, spunând că a fost bătut cu biciul de bunicul lui, nimeni altul decât Constantin Moţoi, patronul de la hotelul-restaurant Monte Carlo din Pitești. Din informaţiile noastre, bunica, fosta soţie a patronului piteștean,  nu era străină de reclamaţia respectivă, aceasta fiind şi cea care l-a luat pe minor de la Moţoi şi l-a dus la domiciliul ei, în comuna Rociu. Am pornit şi noi pe firul poveştii pentru a afla adevărul, iar istoria a început să prindă formele cazului tipic al copilului care , atunci când adulţii se ceartă între ei, aleargă de la unul la celălalt. În orice caz, ambii bunici îl iubesc şi îl vor aproape pe copil.

„Cazul a ajuns în atenția noastră, un inspector împreună cu un psiholog fac o anchetă. În prezent, ne aflăm în curs de verificare. Noi am fost seszați pe 9 mai, la «Telefonul copilului», 0248/983”, ne-a confirmat Andreea Teodorescu, șef Serviciu de intervenții în situații de abuz, neglijare, trafic, migrație, repatrieri și „Telefonul copilului”. Din sursele noastre, am mai aflat că alte acuzaţii de abuz asupra lui Ryoma mai priveau faptul că acasă, la mama, care are în grijă și alţi copii mici, este pus să aibă grijă de frăţiorii mai mici, iar la bunic, este pus să cânte la orgă, la restaurant.

„Maica-sa l-a lăsat la recepţie, la Monte Carlo”

Am luat legătura cu femeia care, pentru o vreme, a fost  îngrijitoarea lui Ryoma şi care ne-a spus:    „Este un copil extrem de inteligent. Dacă îi arăți niște note pe portativ, nu e nevoie să le mai repete. Doar o dată se uită și interpretează. Suntem într-o lume în care ne zbatem material. De bine, de rău, omul ăsta (Constantin Moţoi – n.red.) îi dă educație plătită, meditaţii la  română, la engleză… Nu s-a interesat nimeni de viața lui, maică-sa l-a lăsat la recepția hotelului. Noi ne-am ocupat de el, avea tot ce îşi dorea aici. De ziua lui, ne-am dus cu mașina de lux pentru nunți, pe care o folosim la restaurant, să îl luăm de la școală. Cu majordom. Era aici tratat ca o bijuterie. Se ducea la bucătărie, comanda ce voia. I se aducea orice, rufele doar le ducea la curățătorie,  avea totul de-a gata. Aici are condiții, acolo unde se află acum, nu. Nu este pentru inteligența lui să trăiască la țară. M-am gândit că și cei de la ambasadă ar putea face mai mult, având în vedere că Ryoma are dublă cetățenie. E păcat de el.  Ele (bunica şi mama – n.red.) se luptă pentru pensia aia. Credem că are pensie de la tatăl lui, japonez, pentru că mama lui a fost căsătorită legitim, a stat 7 ani acolo, în Japonia. Acum sunt divorțați.  La Şcoala 17 din Pitești, de unde l-a mutat șeful (Constantin Moțoi – n.red.), a avut mari probleme. Îl băteau copiii, îl puneau în genunchi și l-am mutat la „Dinu Lipatti”. E un băiat deosebit. Da, bunicul  îl punea să studieze. Este uneori un pic mai dur, dar a investit foarte mulți bani în el, în meditațiile lui. Îl iubește și asta este cel mai important”. 

Bunicul spune că nu l-a bătut pe Ryoma, doar l-a certat pentru că a chiulit de la meditaţie

Bunicul, Constantin Moţoi, ne-a spus cum au stat în realitate lucrurile şi ce a cauzat supărarea puştiului „La mine a venit în urmă cu vreo trei ani. Eu am încercat să îl învăț numai de bine. I-am luat orgă, vioară, chitară, l-am dus la școala de muzică, plătesc meditație la română, la engleză, la orgă, la chitară. Ultima dată m-am supărat cu el dintr-un singur lucru. Am fost la Protecția Copilului și le-am spus: «Măi, fetelor, voi aveți copii acasă? Și dacă da, îi lăsați să facă ce vor ei? Eu sunt pensionar, mă scol la 8.30, dacă nu am obligații. Însă pentru Ryoma mă scol la 6,00». Îl duc la școală dimineața, deci e un efort. Este un efort şi material, pentru că  trei milioane lunar mă costă doar meditația. Copilul este foarte inteligent, are minte. Profesorul de vioară a zis că a  meditat sute de copii, dar așa ceva nu a întâlnit. E o capacitate, toată lumea  a spus, toți profesorii lui. Am fost la Căciulata, am fost la bazinul de înot. A învățat să înoate, că nu știa. Nici să vorbească românește nu știa, când a venit aici. De la mine a plecat joia, iar sâmbăta trebuia să mergem la Căciulata. I-am luat bicicletă…  Eu sunt un om simplu, modest. Mai ridic tonul câteodată și cu salariații mei, mai ridic tonul, dar nu penalizez pe niciunul, nu dau afară pe niciunul, stilul meu este mai dur, însă doar din vorbă. Ce să vă spun, eu am trei copii, cu trei femei. Nu le-am cerut decât să fie cuminți, să nu bea, să nu fumeze… I-am învățat de rău?”
De la ce a pornit totul? Ne explică bunicul Constantin Moțoi,  patronul de la Monte Carlo.
„L-am dat pe Ryoma la meditație, la română. La ora 5 trebuia să fie prezent acolo. Se duce o luni, două, trei, a patra îi dă mesaj doamnei profesoare: «Nu pot veni la meditație, am treabă». Profesoara m-a sunat și m-a întrebat de ce nu poate veni Ryoma, că ei i-a spus că are treabă. Îl sun și îl întreb ce face, unde este. «Sunt pe afară, cu Luca, mă joc». «Fir-ar jocul mă’ti, du-te imediat la meditație!”, i-am zis. A luat taxiul și s-a dus, că numai cu taxiul se ducea. Apoi, după meditație, i-am zis: «Dacă o singură dată mai minți, să știi că pun biciul pe tine, eu nu țin aurolaci în curtea casei!». A ieșit afară și i-a dat telefon lui maică-sa mare, zicându-i că tataie nu îl mai ține. Ea m-a sunat și mi-a zis de ce am certat copilul.
Acum stă la Rociu, la Gliganu, la 20 de kilometri, are wc-ul în jumătatea curții. Eu regret foarte mult că nu mai este la mine, pentru că ieșea ceva din el. Eu îl ajutam financiar, educativ. I-am spus că  la 16 ani îi iau mașină și la 18 ani îi iau un apartament, dacă mă ascultă. «Nu bei, nu fumezi, nu te droghezi , nu etnobotanice», i-am cerut. «Dacă eu l-am învățat de rău, luați-l voi», asta le-am spus și doamnelor de la Protecția Copilului! Pensionarii vin la restaurantul Monte Carlo joia, de la 1,00 la 5,00. Iar dacă el  se ducea la orgă, cânta de plăcere. Eu îl puneam doar să studieze, că pentru clienţi am cântăreţi”, mai spune bunicul Moţoi, care, în timp ce îmi caută o fotografie în telefonul plin cu poze şi filmuleţe cu Ryoma, lăcrimează. „Mi-e foarte dor de el”, ne… şopteşte.

Bunica Lili Trandafir: „Nu am sunat eu la Protecţia Copilului, a sunat copilul. A fost bătut cu biciul!”

Bunica,  Lili Trandafir, nemulţumită că povestea a ajuns în atenţia jurnaliştilor (de ce oare?), a susţinut însă teoria bătăii cu biciul.  „Așa…De unde știți dumneavoastră? Nu văd de ce v-ar interesa, că, dacă ne interesa pe noi, veneam noi la dumneavoastră, la Jurnalul de Argeș. Ce legătură aveți dumneavoastră? Nu cred că este cazul să aflați mai multe de la mine. Da, copilul a fost bătut de fostul meu soț, bunicul lui, și atâta tot. Copilul a sunat la Protecție și asta e tot. Copilul se află la mine, sigur că da.  Nu am sunat eu la Protecția Copilului, a sunat copilul. A fost bătut cu biciul. Eu ce trebuia să fac, să îl las? Mama lui, ce să vă spun de mama lui… Nu știu ce dorește ea, ce dorește copilul e important. Copilul vrea să stea cu mine. Vede unde are și el alinare, unde este iubit, unde nu este bătut, unde este îngrijit… Mai am și alți nepoți, însă de el am fost mai atașată, pentru că el este crescut de mine de mic. De la trei luni jumătate a venit cu el, apoi ea a mai plecat cu el înapoi în Japonia, s-a întors. Stau la țară, e adevărat. Sunt destule condiții și la țară, nu toată lumea stă la oraș. Consider că e mult mai bine la țară decât la oraș. Nu știu dacă are pensie, mama lui știe, nu mă interesează pensia lui, mă interesează starea lui. După cum știți, copilul știe să cânte bine, e inteligent, deștept. Eu în fiecare dimineață plec cu mașina personală, îl duc la școală, îl duc la meditație la română, la orgă, la vioară și îl aduc înapoi. El nu merge decât cât trece strada pe trecerea de pietoni, să intre în curtea școlii. De mine este dus, îl aștept și îl duc unde trebuie. Nu ar avea timp, să fie surmenat. Îi duc să mănânce, îi dau pachețel, tricou de schimb că transpiră, mai îngrijit de atât nu se poate. Are un program încărcat, doar luni iese la 1, în rest la 3. Luni are meditație, marți –  meditație, miercuri – meditație și psiholog miercuri”.

Discuții