...
  • marți, 17.07.2018
Publicitate
Slider

Jurnal din cana cu păsări. Dacă s-ar întoarce din timp, Mihai Eminescu ar sta la coadă sau s-ar băga în faţă?

Slider

Slider

pflege
Slider

Slider

Slider

Slider
Autor: Florian Silişteanu     Data: 28 iunie 2018

01 silisteanuAm găsit la un second hand din Curtea de Argeș un costum mișto. Nou ar costa cam 1400- 1500 de euro. Parcă mă aștepta. Exemplară croiala, iar lâna de cea mai bună calitate. Vine pe mine ca turnat. Am plătit pentru el 45 de lei. Mi-a trecut prin minte o mirare care nu îmi dă pace nici azi. Dacă s-ar întoarce din timp… domnul Mihai Eminescu! Ar merge cu taxiul, ar da ciubuc, ce fel de ceas ar purta? Ar da bip sau ar suna? Ar sta la coadă sau s-ar băga în față,  ar cere să se mute din filiala scriitorilor din Argeș la Cluj sau la Capitală? Întrebări pe care probabil vi le puneți și dumneavoastră. Eu unul va mărturisesc sincer că m-am întâlnit cu domnul Mihail zilele trecute, în Curtea de Argeș – mătura la frunze și la semne în parcul din fața Casei de Cultură. Și că tot vorbim despre poeți, anunțăm că universitarul domn poet Mircea Bârsilă a trecut granița literară a României, apărând cu o carte tradusă în franceză tocmai… la Paris. O antologie care a fost mai întâi conturată într-un proiect al Institutului Cultural Român, si a fost trudit de o mai veche prietenă a mișcării literare din Argeş, Linda Maria Baros, raportor general al Academiei Mallarme!
Scoatem din cană şi altele. A fost tuns monahal, a devenit călugăr un excelent condeier, un om frumos, Viorel Zorilă. L-a urmat în scurt timp și fiul său. Absolvent cu note mari la Teologie. Viața bate filmul și încă de departe. L-am vizitat de câteva ori la Slănic  (acum e la altă mănăstire), unde stareț este părintele Clement. În vremea aceea, cu trei ani în urmă,  Viorel era încă sub ascultări: era văcar. Ducea la păscut 14 vite bine împlinite. Pornea cu ele de după slujba care începea la 3 noaptea. Eram fascinat de smerenia cu care se însoțea pe sine. De fiecare dată mergea în ascultare ducând sub braț o parte din cărțile lui Țuțea. Nu îi era dor de lume… cred că se sfârșise odată cu momentul în care obosit de nedreptățile pe care și le fac singuri toți oamenii, deși era în România,  cerea  azil politic tot  în România.
Florian Silişteanu – un poet român printre ai lui – miercuri, 20 iunie, Curtea de Argeş

 

Discuții