...
  • sâmbătă, 21.07.2018
Publicitate
Slider

Jurnal din cana cu păsări. Binele este un fel de magnet cu care îndulcim cafeaua

Slider

Slider

pflege
Slider

Slider

Slider

Slider
Autor: Florian Silişteanu     Data: 04 iulie 2018

01 silisteanuSunt gurmand. Umblu lelea prin fel și fel de locuri, unde încerc două treburi! Primul lucru pe care îl fac într-o țară în care sosesc prima oară (se cam termină harta) este să-mi iau bilet la loto. În Americi așa am pus steaua în calendare! Eram cu Adrian Ciulei și nevasta lui la un peco undeva în Washington. Abia aterizasem. Le-am spus treaba cu norocul. S-au uitat ciudat, dar au tăcut. Repede ne-am pus fiecare acoperind frontul vizual și am pus fiecare ce ne-a trecut prin minte. După ce am completat m-am trezit întrebând  totuși ce cifre am jucat, nu cumva să ne trezim mai apoi… dușmani.
A fost șocant… Fiecare dintre noi jucase primele numere aceleași… 7 și 9. Trei oameni care se întâlnesc pentru prima oară în viață, punând fără să vadă la celălalt aceleași cifre. Mirarea am spart-o eu, încercând să justific faptul că sunt născut la șapte luni. A fost și mai cumplit! Amicii mei au lăsat încet locurile pe hârtie, s-au uitat unul la altul, după care au spus într-un glas: și noi tot la șapte luni suntem născuți. Biletul meu a fost câștigător… cred ca 4 dolari. Dar la fel am pățit la nea Sami, fost mare ceasornicar în Pitești. L-am vizitat acasă în Motchin, lângă Haifa. Am făcut același joc cu loto. După extragere m-a chemat cu oarecare miștocăreală să-i arăt biletul. Din 6 cifre am avut 4. Și tot așa am  pățit în Serbia și în fiecare țărișoară. În anul acela, în Ierusalim am văzut Sfânta Lumină.  Am fost iscodit de maici și stareți, apoi invitat la masa de Paști de chiar Ieronim Crețu,  cea mai înaltă față bisericească pe atunci la Așezământul Românesc. Voi povesti în episodul 7 din acest jurnal cum a fost cu Lumina Sfântă și cum de atunci umblu prin lume… vestind fără să-mi pese că prin lume nu prea mai e nimeni acasă.
Cea de a doua chestiune… gurmandeala, pofta pentru bunătăți. Pe primul loc, bucătăria sârbească. Și cred că e de bine.
În altă ordine de idei, cred că binele este un fel de magnet cu care îndulcim cafeaua,  binele este uneori un licurici într-o lanternă ce se aprinde între două  idei printre parfumuri de lux, fiindcă  binele este un fel înalt și suprem de a începe, domnul Constantin Nicolescu a fost achitat. Și mă bucur. Bișnițarii de mașini din obor și-au făcut sindicat! Printre icoane, Dumnezeu pe scuter!

Florian Silişteanu – un poet român printre ai lui – joi, 28 iunie, în tren spre Constanţa

 

Discuții