Figuraţia firmei ”Axinte Brothers” pe A 1 a condus la decapitarea conducerii CNADNR

# Mega-scandalul cu (ne)deszăpezirea Autostrăzii Bucureşti-Piteşti # Ministrul Dan Șova a destituit șefii de la Autostrăzi și Drumuri Naționale, urmare a modului dezastruos în care firma ”Trustul de Autostrăzi Drumuri și Poduri AG”, controlată de Gheorghe Axinte, prin fratele său Aurel, nu și-a făcut treaba la prima zăpadă căzută pe Autostrada București-Pitești  # A opta minune de la Ministerul Transporturilor: chiar anul trecut, când și-a proclamat insolvența, Gigi Axinte a facturat peste 100 de miliarde la CNADNR. Abia dacă s-a scurs o săptămână de când, chiar pe site-ul oficial al Guvernului, a apărut un comunicat de presă care a deteriorat și mai mult atmosfera deja plină de fenomene financiare periculoase și de gropi în bugete, care domnea în rețeaua națională de drumuri și autostrăzi. Nici n-a apucat să se instaleze bine la butoanele noului minister al marilor proiecte de infrastructură, că ministrul Dan Șova s-a și enervat crunt, fapt soldat cu demiterea a trei directori din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR). Conform comunicatului, toată beleaua a pornit de la modul dezastruos în care cei care se ocupă de întreținerea Autostrăzii A1 București-Pitești pe perioada iernii au făcut față situației, ajungându-se la un moment dat ca mașinile aflate în trafic să pară concurente la competițiile de patinaj artistic. N-au alunecat însă doar autovehiculele pașnice pe gheață, ci și-au spart capetele din funcții și directorii de care vorbeam, în persoana lui Ilie Radu Băruță, adjunct la CNADNR pe proiectele cu finanțare de la buget, Adrian Marinel Florea, director la proiectele de autostrăzi din fonduri externe și, cu voia ministrului Șova, ultimul pe listă, Jean Paul Tucan, directorul regionalei de drumuri București. Cu toții au fost deszăpeziți din posturi și trimiși la vale pe derdelușul de pe drumuri, diagnosticați fiind cu „deficienţe de ordin managerial în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în special în legătură cu gestionarea acţiunilor legate de reacţia la fenomenele meteorologice nefavorabile manifestate în aceste zile pe Autostrada A1 Bucureşti Piteşti”. Întreaga pățanie trebuie să-i fi produs însă un maxim disconfort financiar și relațional chiar magnatului Gigi Axinte, proaspăt specialist universitar în managementul falimentar, cel care de mai bine de 10 ani a făcut acrobații financiare de zeci de milioane de euro prin bugetul CNADNR. Păi, cine credeți a primit contract de deszăpezire și întreținere pe Autostrada A1 în această iarnă? Exact fratele lui Gigi Axinte, Aurel, prin firma Trustul de Autostrăzi Drumuri și Poduri AG, care, contra unui „mărunțiș” de peste 110 miliarde lei vechi, fără TVA, s-a angajat că menține Autostrada lună pe timp de iarnă. Cum a menținut-o, s-a văzut, dovadă că la primul polei mai serios, s-au dat de-a berbeleacul trei mari directori din CNADNR. Să le fie zăpada ușoară, că așa le trebuie dacă și-au băgat pixurile în cârd cu „orchestra” fraților Axinte, în care Gigi este dirijor, iar Aurel intrepret la lucrări. Ia să vedeți ce frumos a patinat situația în relația duetului Axinte cu autostrăzile și drumurile naționale, de-au ajuns să dea-n gropi chiar și directorii.

Căderi abundente de milioane de euro în conturile lui Axinte

Or fi călcat, n-or fi călcat americanii pe Lună în 1969, dar magnatul Gigi Axinte, iar, mai nou, fratele său, Aurel, sigur au călcat precum cocoșii bugetul CNADNR, de i-au mers fulgii, bătătorind în conturi sume de ordinul zecilor de milioane de euro. Făcusem o socoteală mai acum 3-4 ani cum, în vremurile bune, când duduia economia în guvernarea Tăriceanu, Argecom-ul lui Gigi Axinte a duduit în valoare aproape 30 milioane de euro, bani facturați la CNADNR pentru lucrări executate în perioada 2005-2008, în special în cadrul regionalei de drumuri București. Atunci a fost perioada de glorie financiară a magnatului argeșean, care a continuat însă non stop să întrețină relații intime (unii spun că și perverse) cu bugetul Companiei. Milioanele au continuat să i se aștearnă ca zăpada în conturi, când mai lin, când prin căderi abundente, astfel încât devine o uriașă enigmă cum, după atâtea precipitații financiare necontenite, Argecom-ul lui Axinte a ajuns, abia mai respirând, pe masa de operație a lichidatorilor, conectat la aparatele de insolvență și cu datorii apreciate la circa 800 miliarde lei vechi. Va să zică, ani de-a rândul zburzi ca un Ferrari, alimentat cu zeci de milioane de euro de la stațiile de pompare bugetară ale CNADNR, iar deodată, cât ai zice „țeapă”, te pomenești cu firma internată în insolvență, ca ultima răpciugă reciclabilă prin Programul Rabla. Hmmm! A dracului potriveală! Zici c-a avut Argecom-ul conturile mai ciuruite decât comisarul Miclovan, de s-au scurs fără urmă sute și sute de miliarde lei vechi, pe principiul „eu le-ndes și ele ies”. Iar în final să rămână la fundul pungii doar datorii, plătibile cel mai probabil pe cale orală, de 800 de miliarde lei vechi. Curată plastografie! Să zici și tu că e a ta! Poate veți spune că domn' Gigi este cu adevărat un miliardar necăjit, răpus de datorii și cu firma debranșată de la bugetul larg al CNADNR. Să vă gândiți însă de două ori, ba chiar de multe milioane de Roni, înainte să spuneți asta. Păi, poftim scamatorie! Numai anul trecut, când Argecom începuse să intre în picaj financiar, căutând un loc de aterizare de urgență în insolvență, iată ce s-a întâmplat.

Zero drumuri asfaltate, peste 100 de miliarde facturate

Parcă nu ne-a venit să credem așa, dintr-o dată, că după ce a huzurit financiar atâta amar de vreme din banii de la Transporturi, Argecom-ul lui Axinte a intrat subit în dizgrație bugetară. Ca atare, am stat să socotim numai banii facturați în 2012 la regionala de drumuri București din cadrul CNADNR, preferata lui Gigi în materie de contracte bănoase. Știți cât ne-a dat în total, adunând câteva zeci de facturi grase? Aproape 9,5 milioane lei, adică puțin sub 100 miliarde lei vechi. Dar dacă se adaugă și TVA, Argecom-ul a prins, exact în anul în care își proclama insolvența, o viteză de peste 100 miliarde de lei pe oră, pardon, pe an, numai din bugetul Direcției Regionale de Drumuri București. Ce s-a prestat de tot acest bănet? Multe, dar deloc mărunte ca preț. Păi s-a prestat „întreținere multianuală”, s-a prestat „ajustare prețuri”, s-a mai prestat „pază IPC”, iar când situația a devenit chiar critică în materie de alimentare cu milioane, s-a trecut chiar la munca de jos, de salahor financiar, ajungând bietul Argecom să se dedea la prestații de „închirieri de utilaje”, „sare” și „nisip”. Carevasăzică, în tot anul 2012 Argecom n-a facturat nici măcar un metru de asfalt nou turnat, iar ca recompensă, a primit de la DRDP București peste 100 de miliarde lei vechi, doar pe întrețineri, transporturi, închirieri și alte asemenea cioace menționate deja mai sus. Păi, să nu-ți iei conturile-n cap, ba poate chiar peste hotare, și să intri în insolvență? Axinte nu poate fi totuși bănuit de rea-credință, pentru că a încercat, săracul, din răsputeri să-și revină în simțiri la nivel financiar. Dovadă că a dat fuga cu facturierele tocmai la regionala de drumuri din Cluj, acolo unde n-a găsit însă mare lucru de făcut. Dar tot n-a stat degeaba, ca să nu bată drumul de pomană. Ca atare, a tot închiriat un utilaj sau două, vreme de vreo 20 de facturi, până s-au adunat peste 5 miliarde lei vechi. Decât deloc, bune și-astea... Dar poate credeți că aici s-a sfârșit tot concubinajul lui Gigi cu bugetele regionalelor CNADNR, cât să-i ajungă să intre în insolvență. Greșeală de eroare!

Intrat pe teren în locul lui Gigi, fratele Aurel dă goluri la fel de spectaculoase în bugetul CNADNR

De când cu Argecom-ul în insolvență, Gigi Axinte a picat nu doar pe facturi, ci și pe gânduri. Și cum se gândea el așa, ba pe la Universitate, unde este lector, ba pe la Muntele Athos, unde-și reglează conturile cu divinitatea, minunea s-a produs. I-a ieșit în cale frățiorul Aurel, mistuit la rândul său de o poftă cruntă de a face niscaiva sute de miliarde lei vechi, tot din poșeta încăpătoare a CNADNR. Și ce credeți că a ieșit din întâlnire? Cu cât s-a afundat mai zdravăn Argecom-ul lui Gigi în datorii, cu atât au devenit mai înfloritoare firmele fratelui Aurel, sub forma unor contracte de lucrări care au rupt gura trezoreriilor. Primul, prin firma Simarc, pentru deszăpeziri în regionala de drumuri din Craiova, la sucursala din Vâlcea, în valoare totală de 115 miliarde lei vechi, fără TVA. Iar al doilea, despre care am vorbit la început, prin Trustul de Autostrăzi, Drumuri și Poduri AG, în valoare de 111 miliarde lei vechi, fără TVA, pentru întreținerea în această iarnă a Autostrăzii A1. Adică exact contractul de pe urma căruia au căzut victime cei trei directori ai CNADNR, derapați cu funcțiile în șanț după ce au alunecat pe poleiul de pe Autostrada întreținută de Axinte Brothers. Și e mare păcat că s-a întâmplat așa, tocmai când Simarc-ul începuse să-și ia un elan nemaivăzut la emiterea de facturi către CNADNR. Păi doar în 2012, molipsindu-se de la Argecom, Simarc a facturat închirierea unui utilaj LEA cu o consecvență de xerox, dovadă că doar din asta s-au adunat peste 2,6 miliarde lei vechi. O bagatelă, veți spune, dar câți aveți banii ăștia acasă, dintr-un utilaj închiriat? Dar adevărata pornire financiară a avut-o Simarc-ul de vreo două luni încoace, pe teritoriul regionalei de drumuri Craiova, acolo unde s-a și încheiat contractul de deszăpezire pentru sucursala Vâlcea. Pe termen scurt, s-au livrat deszăpeziri în valoare totală de peste 21 miliarde lei vechi, cuplate și cu lucrări mari de finețe, cum ar fi transporturi de nisip și sare, ori „informări privind starea drumurilor”, efectuate la concurență cu poliția rurieră și cu buletinele de știri de la radio. În final, dăm legătura la celelalte organe interesate de toate aceste scamatorii financiare de sute și sute de miliarde, cu speranța că nu vor patina și dânsele pe gheață drept în rahat, cum au patinat cei trei directori ai CNADNR.
M. BĂDESCU