Biblioteca Judeteana Arges (1046)

Miercuri, 21 Februarie 2018 20:35

Mihai Golescu, aşa cum îl ştiu

Scris de

Săptămâna trecută, Mihai Golescu, directorul cotidianului Argeșul, a fost sărbătorit la Biblioteca Județeană Argeș, cu prilejul împlinirii a 74 de ani de viață și a 50 de ani de activitate jurnalistică. O dublă sărbătoare ce a fost onorată de zeci de personalități de prim rang. Nu voi face o trecere în revistă a discursurilor- ar fi prea prozaic și tern - însă vă voi spune de ce Mihai Golescu merită aprecierea Cetății, de ce e un etalon jurnalistic pentru mass-media din Argeș. Vă voi vorbi, pe scurt, despre Mihai Golescu, așa cum îl știu.

L-am cunoscut prima oară pe Mihai Golescu în august 1999. Eram student la Litere, îmi doream să fac presă de calitate și îmi doream să scriu la cotidianul Argeșul. Trimisesem deja un articol despre un turneu de baschet româno-american, articol ce îmi fusese publicat a doua zi. Însă doream să scriu mai mult. Mai des. Așa că m-am dus - în pantaloni scurți - să stau de vorbă cu Mihai Golescu. Și m-a captivat din prima. M-a captivat pentru că mânca presă pe pâine, pentru că era deschis la ziariști noi, la idei și pentru că era erudit, calități pe care nu și le-a pierdut. Am stat de vorbă vreo 20 de minute și de a doua zi am venit în redacția Argeșul. Și de atunci, timp de aproape opt ani, am scris mii de articole și interviuri. Iar Mihai Golescu nu mi-a ciuntit nici măcar o dată libertatea de a scrie și de a îmi alege subiectele, inclusiv subiecte ce nu aveau legătură cu Argeș, dar care aduceau prestigiu ziarului, precum interviuri cu oficiali NATO și UE, cu ambasadori și academicieni și chiar cu un pilot campion mondial de Formula 1. Mihai Golescu m-a motivat și m-a făcut să îmi doresc să fiu mai bun. Zi de zi. Am mai avut discuții în contradictoriu, însă nu m-a jignit niciodată. A știut să rezoneze cu mine și cu ideile mele, ca și Traian Ulmeanu și Gabriel Lixandru, cei doi jurnaliști de valoare pe care i-am avut redactori-șefi. Și în numeroasele zile și nopți petrecute în redacția Argeșul, m-am convins de ce aici e o pepinieră de jurnaliști: pentru că Mihai Golescu știa și știe să crească jurnaliști, să îi facă să ajungă sus. Și dovadă că zeci de foști jurnaliști de la Argeșul lucrează acum la ziare și televiziuni de top din București.
9 golescu02Iar dacă eu am un cult pentru scris, dacă eu am articole de primă pagină în Jurnalul de Argeș - cel mai bun săptămânal din județ și în Adevărul - cel mai bun ziar din România, asta i se datorează și lui Mihai Golescu. Pentru că a crezut în mine și în scrisul meu.
Într-o perioadă în care presa, inclusiv cea locală și din Capitală, s-au diluat masiv, într-o perioadă în care unii patroni de presă jignesc proprii ziariști, în loc să îi motiveze constructiv, iar jurnaliștii de calitate sunt o specie tot mai rară, Mihai Golescu rămâne un exemplu că poți să faci presă de valoare și că jurnalismul autentic, fin, rasat, nu e o specie pe cale de dispariție.

Discipolul și-a onorat Maestrul. Medicul veterinar, doctor în filosofie și autor de cărți cu excelente cronici în revistele de cultură, Leonid Dragomir, a lansat luni, 12 februarie, la Biblioteca „Dinicu Golescu”, volumul „Al. Th. Ionescu. Un om care te obliga să gândești”.

Reunite întru reverențioasă aducere aminte, textele care alcătuiesc volumul sunt lacrima de pe obrazul lui Leonid, strângerea lui de inimă, provocate de moartea profesorului de literatură din liceu, publicistul și criticul literar Al. Th. Ionescu. Se întâmpla în martie, 2009. Soția lui Leonid a găsit, în dimineața când au aflat vestea, o vrabie moartă în balcon. Au știut imediat că-i un semn, iar semnul și-a dezvelit repede înțelesul.
9 leonid dragomir01Volumul lansat la Bibliotecă îl recompune pe Al. Th. Ionescu nu din perspectiva episodului biografic, așa cum ne-am aștepta, ci sub forma dialogului inițiat de ucenicul Leonid - transă hipnotică literară - cu cele șase cărți ale Maestrului. Accentul cade pe existențialul artistic, pe vocația de pedagog  a lui Al. Th. Ionescu și pe nevoia sau setea acestuia, cum o numește Leonid Dragomir, nevoie devenită a doua natură, de a reflecta în proximitatea vulnerabilă, dureroasă a Celuilalt. Al. Th. Ionescu a fost și a rămas, până în clipa din urmă, un locuitor al Cetății, indiferent de cât de mult i-a oferit sau de cât de subtil l-a respins Cetatea.
A fost prezent, la evocare, alături de Leonid Dragomir, criticul literar Nicolae Oprea, care a scuturat de umbre perioada fericită a revistei clujene „Echinox”. Și el, și Al. Th. Ionescu au făcut parte din primul colectiv redacțional al revistei. A fost de față, de asemenea, poetul Mircea Bârsilă, admirator al generozității camaradului său dispărut, generozitate exprimată atât ca dar de cunoaștere și de căldură umană, cât și material, dacă erai strâmtorat. Au ținut să și-l amintească pe Al. Th. Ionescu și poeții câmpulungeni Sorin Durdun - profesorul i-a schimbat destinul, determinându-l, poate fără voie, să renunțe la meseria de doctor veterinar pentru carte și televiziune - și Liviu Mățăoanu, pe care  același profesor Al. Th. Ionescu l-a așezat, cu blândețe, printre poeții lumii, la prima ediție a Festivalului Internațional de la Curtea de Argeș.

Joi, 8 februarie, sub genericul Copii și Animale, Secția Tinerilor din Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș s-a transformat într-un loc minunat, în care necuvântătoarele au prins viață.

Animalele de companie ne fac mai buni, mai veseli, mai responsabili, mai activi, mai empatici. Prezența lor în viața noastră ne obligă să ne adaptăm în permanență, pentru că ele în permanență au nevoie de atenție, la fel ca un copil. Așa că: Pe locuri, fiți gata, jucați-vă! Iar copiii și animalele s-au jucat fericiți.
Programul s-a desfășurat în parteneriat cu EDUXANIMA, reprezentat de Andra Arsene,  și s-a derulat în două etape. Pentru început, căței și pisicuțe, mari și mici, ne-au spus pe rând ce rol au în cadrul unei familii. În incursiunea noastă, am descoperit de unde putem adopta un cățel sau o pisică, ca mai apoi să pornim la o vânătoare de indicii și de comori, tot în minunata lume a necuvântătoarelor.
 A fost prima activitate de acest gen, dar venim cu promisiunea ca, la viitoarele întâlniri, să diversificăm fauna - avem în vedere animalele protejate de lege, din grădinile zoologice și de la circ. Activitatea s-a bucurat de un real succes, principalul indicator fiind numărul mare de copii înscriși.

În fiecare săptămână, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş îşi propune să popularizeze noutăţile editoriale care există în fondul său de carte. Fie că este vorba despre romane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călătorii, de aventuri sau lucrări ştiinţifice, toate se adresează iubitorilor de carte, indiferent de vârstă.
# Pentru cei care vor să studieze medicina sau sunt pasionați de acest domeniu, vă semnalăm:  Brett B. Finlay; Marie-Claire Arrieta, „Lasă-ți copilul cu mâinile murdare! Sănătate prin creșterea imunității” (București, Editura Niculescu, 2017); Mark Mincolla, „Ghidul sănătății depline: O abordare holistică a vindecării bolilor în secolul XXI” (București, Editura Lifestyle, 2015); Andrew Newberg; Mark Robert Waldman, „Cuvintele îți modelează creierul: 12 strategii de conversație menite să dea încredere, să aplaneze conflictele și să consolideze intimitatea” (București, Editura Curtea Veche, 2016).
# În domeniul istoriei, trei lucrări extrem de interesante pentru cei care vor să afle cât mai multe informaţii despre anumite evenimente, aparţinând anumitor perioade istorice: Lucian Boia, „Occidentul: o interpretare istorică” (București, Editura Humanitas, 2017); Lucian Boia, „Un joc fără reguli: despre imprevizibilitatea istoriei” (București, Editura Humanitas, 2016); Christopher Clark, „Somnambulii: cum a intrat Europa în război în 1914” (București, Editura Rao, 2015).
# Pentru iubitorii de biografii, recomandăm: Emanuel D. Florescu, „Destin suicidar de artist genial: O replică artistică post mortem” (Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2016); Sarah Helm, „Secretele Verei Atkins: povestea unei românce spion în al doilea război mondial” (București, Editura Litera, 2014); Charles Chaplin, „Viața mea” (București, Editura Nemira, 2016).
# Pentru iubitorii de literatură, sugerăm următoarele titluri: Kate Morton, „Păzitoarea tainei” (București, Editura Humanitas, 2017); Catherine Poulain, „Marele marinar” (Iași, Editura Polirom, 2017); Stephenie Meyer, „Chimista” (București, Editura Trei, 2016).
Cei  care vor să citească acasă cărţile menţionate mai sus sunt așteptați la Secţiile de Împrumut - Ştiinţă şi Tehnică, respectiv Beletristică, ale Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu” Argeş.

Miercuri, 14 Februarie 2018 18:42

Despre viitorul Europei, cu Europe Direct Argeş

Scris de

Bibliotecile au menirea de a informa populația, dar și obligația morală de a o face corect și complet. În acest sens, încă din anul 2009, Centrul EUROPE DIRECT Argeș s-a străduit să aducă informația europeană mai aproape de cetățenii județului, din dorința de a le forma acestora reflexul de a înţelege oportunităţile pe care le-au dobândit odată cu integrarea în Uniunea Europeană.

Un nou proiect a fost câștigat, recent, de Centrul Europe Direct Argeș din Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”. Proiectul se va desfășura în perioada 2018-2020. El se alătură Reţelei Centrelor de Informare Europe Direct, prin intermediul lui se va asigura accesul cetăţenilor argeșeni la servicii specifice de informare și asistenţă pe teme europene.
Rememorând timpul parcurs împreună, de-a lungul celor zece ani de activitate, ne amintim cu plăcere activitățile și evenimentele desfășurate, printre care: Zoom pe Europa - dezvoltarea abilităților tinerilor în lucrul cu obiecte digitale, public speaking, scriere creativă, în contextul cunoașterii noilor programme Erasmus+ și Erasmus Mundi; Euro-contacte - promovarea serviciilor de informare și asistență ale UE, în mediul rural și urban din Argeș, în scopul cunoașterii drepturilor de cetățeni europeni;   Connecting (social) start-ups - cum sa devii antreprenor în epoca web 5.0 - ateliere de lucru dedicate ecosistemului start-up-urilor sociale, seminarii, conferințe, dezbateri ce au abordat teme dintre cele mai diverse - responsabilitatea socială, strategia Europa 2020, Agenda digitală sau multiculturalitatea și diversitatea culturală a spațiului comunitar, în contextul promovării valorilor europene.

O nouă serie de întâlniri în mediul rural

9 europe01În anul 2017, ne-am bucurat s-o avem alături de noi pe doamna ambasador Angela Cristea, Șef al Reprezentanței Comisiei Europene în România, în cadrul conferinței regionale Succesul e… molipsitor. Un eveniment cald și deosebit a fost și Swedish Dads, realizat în colaborare cu Ambasada Suediei și Centrul Filia, despre egalitatea de gen și posibilitatea construirii unei societăți incluzive, în care diferențele să fie valorificate și nu ierarhizate.
Și pentru că o perspectivă frumoasă în realizarea de acțiuni se prefigurează în următorii ani, vă anunțăm deschiderea evenimentelor cu seria de întâlniri din mediul rural, în localitățile Merișani, Bradu, Mușătești și Vedea, întâlniri derulate sub genericul Despre viitorul Europei. Vom vorbi despre schimbările ce vor avea loc la nivelul întregii Europe, despre factorii ce influențează sau determină dezvoltarea Uniunii Europene, despre cele șase scenarii pe care Președintele Comisiei Europene le-a propus în Cartea Albă privind viitorul Europei. Vom aduna gânduri, idei, reflecții proprii despre direcția în care ar trebui sa meargă Europa în următorii ani.
Vă așteptăm alături de noi, pentru a ne transmite opiniile dumneavoastră sau pentru a afla informații despre acțiunile viitoare, contactându-ne la www.edarges.ro

Scriitorul Varujan Vosganian va susține joi, 15 februarie, la ora 13.00, la Colegiul Național „I.C. Brătianu”, conferința cu tema FRUMUSEȚEA RĂNITĂ A POEZIEI.
Conferința face parte din Proiectul Biblioteca Te Citește, proiect gândit de Biblioteca Județeană Argeș, care își propune ca, și anul acesta, să se dueleze în metafore cu generația digitală. Provocarea merită acceptată, pentru că limbii literare i-au dispărut prospețimea și parfumul, pentru că limba română în general - că-i vorbită, că-i scrisă - este bruscată, brutalizată până la epuizare. Colonizarea minții trece și prin colonizarea limbii, iar inocenții sunt primele ei victime entuziaste.
Varujan Vosganian este autorul a 5 volume de poezie și a 3 cărți de proză, traduse în peste 20 de limbi străine. Pentru romanul „Cartea Șoaptelor”, a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură de Uniunile Scriitorilor din România, Armenia și Israel.

Miercuri, 14 Februarie 2018 18:29

Personalităţi argeşene la Bibliotecă

Scris de

Secţia Ştiinţă şi Tehnică a Bibliotecii Judeţene ,,Dinicu Golescu” Argeş vine în întâmpinarea cititorilor cu o expoziţie de carte, dedicată în exclusivitate marelui om politic, Armand Călinescu.

Armand Călinescu (1893-1939) s-a născut la Piteşti, în familia colonelului Mihai Călinescu şi a soţiei sale, Ecaterina. A urmat şcoala şi liceul ,,Ion C. Brătianu” din localitatea natală, fiind un elev de excepţie.
Termină Facultatea de Filosofie din Bucureşti, în paralel cu Facultatea de Drept şi Ştiinţe Economice, după care obţine un doctorat în ştiinţe politice şi economice la Paris.
A intrat în politică după război, în Partidul Ţărănesc al lui Ion Mihalache şi Virgil Madgearu, care avea mai târziu să devină Partidul Naţional Ţărănesc.
În 1930, a ocupat funcţia de subsecretar de stat la Ministerul de Interne, iar mai târziu, pe cele de Ministru al Sănătăţii, Ministru al Educaţiei Naţionale şi Ministru al Apărării Naţionale. La 7 martie 1939, regele Carol al II-lea îl numeşte în funcţia de preşedinte al Consiliului de miniştri (prim-ministru al României).
A fost asasinat în Bucureşti, pe 21 septembrie 1939, de un comando legionar.
Pe cei ce doresc să aprofudeze lucrările expuse îi aşteptăm, până la sfârșitul acestei luni, în Secţia Ştiinţă şi Tehnică, din cadrul Bibliotecii Judeţene ,,Dinicu Golescu” Argeş.

Arhitectura interbelică a „Micului Paris” provoacă nostalgia, pe simezele de la etajul al II-lea al Bibliotecii „Dinicu Golescu”. Expoziția de imagini - la dispoziția privitorilor până la sfârșitul acestei luni - decupează clădiri de patrimoniu, sedii de ministere și de ambasade, case particulare în stil românesc și alte asemenea edificii-bijuterie, care făceau odinioară fala capitalei noastre.
Realizată de Secția „Presă și Legislație”, expoziția are ca suport revistele „România ilustrată” (1928 și 1929) și „Realitatea ilustrată” (1937).

Joi, 8 februarie, la ora 16.30, Secția pentru Copii și Tineret din cadrul Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu” Argeș, în colaborare cu Organizația EDUXANIMA, reprezentată de Andra Arsene - director Program Educațional EDUXANIMA, s-a desfășurat activitatea Copii și Animale.
În cadrul întâlnirii, au avut loc dezbateri despre animale, îndeosebi despre animalele de companie, despre cunoaşterea importanţei lor în viaţa oamenilor, dezvoltarea interesului copiilor faţă de viaţa animalelor, cultivarea sentimentelor de preţuire, empatie şi respect faţă de vieţuitoare şi despre cunoaşterea legilor pentru protecția animalelor. Copiii prezenți au aflat multe lucruri interesante și au avut parte de joc, bucurie și chiar de SURPRIZE.

Joi seara, în faţa a peste 200 de oameni, Stelian Tănase a lansat la Biblioteca Judeţeană Argeş din Piteşti romanul poliţist „Nocturnă cu un vampir Opus 1”. Un thriller autentic, romanul este povestea unei serii de crime ale căror victime sunt persoane din înalta societate din Bucureşti, inclusiv personaje din fosta Securitate. La lansarea cărţii a fost prezentă şi traducătoarea şi scriitoarea americană Jean Harris, cea care a tradus romanul lui Stelian Tănase pentru S.U.A. „Rostul unui scriitor e să fie citit. Restul sunt poveşti”, a spus printre altele Stelian Tănase, care a mai precizat cu umor că „cel mai bine păstrat secret din România e tirajul cărţilor”.

Publicată anul trecut, la Editura RAO, și prezentată, în premieră absolută, la Târgul de Carte „Gaudeamus”, cartea lui Stelian Tănase este primul roman noir din literatura noastră. Peste calapodul polițist, intervine textura gotică, de secol 19, cu mistere veșnic nedeslușite, aură a unor creaturi care circulă, fără identitate, prin tot locul.
Personajul central - Ticu Naum - are trăsăturile românului de vârstă medie, crescut în zona crepusculară a periferiei, cu precizarea că, astăzi, periferia a invadat centrul, iar centrul, disperat că nu-și mai poate păstra supremația, încearcă diverse strategii, ca să scape de metastaze. Ticu Naum este, așadar, inteligent și arogant, mare amator de alcool, de femei și de orice altceva înseamnă drog, trăiește de azi pe mâine, pentru că a văzut că se poate, dintr-o rezervă de vitalitate și chiar de onestitate, despre care nu e curios să știe, însă, când se va epuiza și-l va lăsa baltă. Chemat să dezlege crime în serie, cu victime legate, într-un fel sau altul, de fosta Securitate, detectivul Ticu Naum ajunge suspect în dosarul cu pricina, dosarul „Vampirul”. Are de înfruntat, în aceste condiții, nu doar ineficienta mașinărie polițienească, ci și pe criminalul adevărat, cel care ucide prin tragere în țeapă.
Limbajul este unul dintre punctele forte ale lui Stelian Tănase. Promotor al limbii vii - argou și alte ramificații de nișă, de educație și de teritoriu - el reușește, din această perspectivă, un thriller de un românism savuros.

Pagina 1 din 75