Economie (394)

La mijlocul lunii martie vă informam despre intenția companiei sud-africane Prime Kapital (PK) de a ridica un mall în Pitești, în cartierul Tudor Vladimirescu. Mai mult decât atât, investitorii sud-africani au anunțat că vor construi și un pasaj rutier peste calea ferată. Centrul comercial ar urma să ocupe, cu tot cu anexe și parcări, o suprafață de aproximativ 130.000 de metri pătrați. Despre stadiul în care se află acest proiect, primarul Piteștiului, Cornel Ionică, ne-a declarat: „Pot să vă spun că investitorii au depus solicitare pentru obținerea certificatului de urbanism și că la nivele de administrație publică locală suntem foarte încântați de acest proiect. În primul rând, pentru că vorbim de o invetiție cu totul nouă, iar mediul de afaceri trebuie sprijinit cât se poate de mult, în condițiile legii. Apoi, este un proiect absolut spectaculos, care va însemna nu doar multe locuri de muncă noi, nu doar o parcare imensă în acea zonă, ci transformarea în bine a întregii zone Tudor Vladimirescu”.

Pasaj rutier de 9 milioane de euro în folosul orașului

12 mall02„Cel mai important aspect al acestui proiect este acela că investitorii din Tudor Vladimirescu ne-au propus și realizarea unui pasaj rutier peste calea ferată, ceea ce reprezintă un lucru extraordinar pentru acea parte a orașului. Vă spun sincer că, de-a lungul anilor, municipalitatea a încercat pe la toate ministerele și miniștrii cu vreo trei proiecte de pasaj rutier acolo și nu am reușit niciodată să obținem finanțare.
Acum vor investi ei în jur de 9 milioane de euro, din câte am înțeles, vor face ei acest pasaj, după care îl predau municipalității, cu condiția ca noi să asigurăm întreținerea lui, ceea ce este și normal. Va fi, așadar, o investiție privată într-un obiectiv de interes public, un obiectiv care va deveni și va rămâne public. Este deosebit de important acest pasaj rutier, iar realizarea lui este o oportunitate pentru oraș. Vă repet, întreg proiectul de acolo este unul spectaculos, ceva ce nu mai există acum în Pitești și suntem încântați că acești investitori au ales Piteștiul și acea zonă destul de vitregită a orașului pentru realizarea lui, este un proiect care va transforma radical zona Tudor Vladimirescu”, a mai spus, pentru Jurnalul de Argeș, primarul Cornel Ionică.

Familia Movileanu, proprietara complexului hotelier Mera Resort din Venus, a investit circa 12 milioane de euro în renovarea completă a celor două hoteluri pe care le deține în Cap Aurora, Onix şi Safir, preluate în 2016 de la Josef Goschy, pe care le va redeschide la 1 iulie sub brandul Mera Onix, un resort all-inclusive, clasificat la patru stele.

„Investiţia totală în modernizarea completă s-a ridicat la 10-12 milioane de euro şi a presupus refacerea de la zero a camerelor, clasificate acum la patru stele, construirea unei piscine de tip infinity. Resortul are  350 de spaţii de cazare”, a spus pentru ZF Mihaela Surin, directorul executiv al Mera Hotels. Hotelurile Onix şi Safir, construite înainte de Revoluţie, ajunseseră într-o stare avansată de degradare, dat fiind faptul că fostul proprietar, Josef Goschy, nu a invesit în modernizarea lor. Încă din 2008, Goschy, proprietarul Unita Turism, a scos la vânzare cele două unităţi, la acea vreme solicita 7 milioane de euro pe hotelurile din Cap Aurora. „Investiţia în renovare s-a făcut din surse proprii şi din bani de la bănci. Resortul Mera Onix din Cap Aurora se va deschide la 1 iulie. Deja avem 70% din camere vândute pentru iulie. Tarifele sunt similare cu cele de la resortul din Venus. În vârf de sezon, o cameră dublă costă 800 de lei pe noapte, cu all-inclusive. Cei mai mulţi clienţi stau cel puţin cinci nopţi”. Mera Onix din Cap Aurora va face parte din lanţul Mera Hotels, care mai include resortul Mera Venus şi hotelul Mera Brise Mangalia.

Afaceri pe Litoral din 2014

Familia Movileanu din Argeş a devenit cunoscută în sectorul turistic după ce în 2014 a preluat, prin compania Atlas Apliance Solutions din Mioveni, hotelurile Cocor şi Pajura din Venus, alături de 28 de vile de la THR Marea Neagră, şi a dezvoltat un complex modern de patru stele, Mera Resort, în urma unei investiţii de circa 12 milioane euro, porivit ultimelor date disponibile. Hotelul Cocor a fost transformat în Mera Sky, o unitate de 4 stele, cu o capacitate de 206 camere, parte din complexul Mera Resort, care mai include hotelul Mera Blue (122 de camere duble şi 18 junior suite) şi vilele Mera Villas. Mai mult, anul trecut, proprietarii Mera Resort au preluat şi modernizat hotelul de două stele Astra din Mangalia. Acesta a fost construit înainte de Revoluţie şi se află pe faleză, în apropiere de plajă. Unitatea are o capacitate de 48 de camere duble şi şase apartamente şi operează un restaurant, o terasă-bar, un centru spa, locuri de joacă pentru copii. Hotelul a preluat numele de Mera Brise Mangalia, reclasificat la patru stele, de la două, şi s-a deschis la 1 iulie anul trecut.
Fostul hotel Astra s-a aflat până în 2013 în portofoliul companiei DAL Scala 2004 (controlată de Daniela Scarlat şi Liviu Scarlat, acţionar şi la firma Mangalia SA), ulterior  fiind  scos la vânzare de Administraţia Finanţelor Publice Mangalia, la un preţ de sub jumătate de milion de euro, potrivit presei locale.

Marca cea mai căutată de europeni în primele patru luni ale acestui an a fost, ca de obicei, Volkswagen (627.633 unităţi), iar pe locurile următoare în clasamentul înmatriculărilor de autoturisme au fost Ford (383.720 unităţi) şi Renault (383.213unităţi). Marca autohtonă Dacia, parte a grupului francez Renault, a comercializat, conform ACEA, 175.880 de unităţi, nivel comparabil cu mărci precum SEAT (161.555 unităţi), KIA (174.392 unităţi), Hyundai (190.553 unităţi) sau Nissan (198.312 unităţi). Cea mai mare creştere a înmatriculărilor în perioada ianuarie – aprilie 2018, de 58%, se remarcă la brandul Jeep, parte a grupului FCA. Dacia se află pe locul secund în acest clasament, cu o creştere de 18,2%, iar pe locul trei se află SEAT (17,5%). În 2017, cifra de afaceri în lei a companiei a fost în creştere cu 11,45%, până la 23,1 miliarde lei (5,1 miliarde de euro). Tot anul trecut, profitul înainte de impozit s-a ridicat la 550,5 milioane lei (120,5 milioane de euro), în creştere cu 9% faţă de 2016.

 

Producătorul de electrocasnice Electroargeş Curtea de Argeş (ELGS) a raportat pentru primul trimestru un profit net de 3,9 milioane lei, în minus cu 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2017, în timp ce veniturile au urcat cu 10%, la 58,5 milioane lei. La 31 martie 2018, datoriile totale ale companiei se cifrau la 49,9 milioane lei, în creştere cu aproape 10 milioane lei comparativ cu finalul anului trecut, în timp ce capitalurile proprii se ridicau la 68,7 milioane lei, plus 6% faţă de 31 decembrie 2017. Cheltuielile din exploatare au crescut cu 20% în primele trei luni ale anului, la 60 milioane lei, faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor raportate de Electroargeş. Compania, care are o capitalizare de 92 milioane lei, este deţinută în proporţie de 36,83% de Constantin Relative Investments, în vreme ce Dumitru Tudor are o participaţie de 12,84%, restul acţiunilor fiind împărţite de ceilalţi investitori de pe piaţa de capital de la Bucureşti.

Complexul de creştere a porcinelor Macro Suin din Costeşti, Argeş, un business deţinut de antreprenorii Sorin Cîrstea şi Cătălin Ene, a investit anul trecut 1,5 milioane euro în creşterea capacităţii fermei cu circa 40% şi în modernizarea abatorului, investiţii realizate din bani proprii. În ferma de porci sunt în permanenţă în jur de 27.500 de capete de porcine. „În martie 2017 am finalizat costrucţia noilor locuri de cazare porcine, însă, ca să pot da drumul la producţie, trebuie ca cei de la Mediu să reavizeze toată ferma, ceea ce durează între 3 şi 5 luni. Deşi construcţia e gata din martie, nici până acum nu ne putem folosi de investiţie. Durează foarte mult”, a spus Cătălin Ene, administratorul Macro Suin.

# Antoine Doucerain i-a invitat pe ziarişti să vadă ce mai e nou pe platforma de la Mioveni

De doi ani nu mai organizase Dacia o vizită în uzină cu ziariștii, de pe vremea când director general era Nicolas Maure. Acum a venit un nou PDG, e vorba de Antoine Doucerain, un bun prilej ca jurnaliștii să-l cunoască și să treacă în revistă împreună ce s-a mai schimbat pe platforma de la Mioveni.

Primul stop a fost în uzina mecanică și de șasiuri, aproape complet automatizată după cum am observat. În 2017, aici s-au produs 930.000 motoare pe benzină din clasa Energy TCe 90 și 1.6 MPI, 630.000 de cutii de viteză și 1.271.000 șasiuri.
20 01„Vă vorbesc de cinci minute și deja am produs 6 mașini”,  și-a întrerupt la un moment dat discursul noul boss de la Dacia, semn că la Mioveni producția merge contra cronometru. Antoine Doucerain a pus accent pe calitatea forței de muncă, subliniind că oamenii sunt cea mai importantă resursă a Daciei, însă nu a uitat să adauge și că, în prezent, pe platformă sunt operaționali 800 de roboți. Prin urmare, a adăugat Doucerain, uzina Dacia este o companie globală, o uzină a viitorului. Programul a inclus în continuare vizite în secțiile presaj, caroserie, montaj general. În cifre, dacă în 2004 vânzările Dacia la nivel mondial erau de 100.000 de unități, în 2017 au atins cifra record de 655.674. Impresionant, nu? Dar ca să se ajungă aici a fost nevoie de 2,7 miliarde euro investiți, între 2000-2017. Ce m-a izbit, ca ziarist, a fost faptul că, dacă acum doi ani în secția de presaj știam anumite sectoare unde lucrau oameni, am văzut că în prezent ele au fost populate, dacă se poate spune așa, cu roboți. Semn că viitorul implică automatizare, iar asta înseamnă și un număr sporit de roboți. Dacă avem în vedere că pe platforma de la Mioveni lucrează acum 17.700 de oameni, o cifră importantă, să recunoaștem, înseamnă că la Dacia există un robot la 22 de salariați. Dar, ca să fim corecți până la capăt, noul director general i-a anunțat pe ziariști și ca  Dacia va face în viitorul apropiat tot mai multe angajări, semn că e nevoie de forță de muncă calificată.

20 robotul UVDronePrin urmare, nu e niciun pericol ca Robocop să înlocuiască pe termen scurt și mediu omul la Mioveni. Și cum noi am aflat, neoficial, că centrala de la Paris a aprobat ca începând cu 2019 producția de la Mioveni să crească, de la 340.000 mașini în prezent, până la 400.000, e clar că directorul general nu ne-a vândut gogoși și că suplimentarea producției va implica și suplimentarea  forței de muncă. Iar targetul e ca, în 2020, la Dacia să se fabrice 75 de mașini pe oră, față de 62 în prezent. În concluzie, e treabă serioasă la Dacia! De asta vreau să vă asigur, fiindcă asta am și văzut marți, 15 mai, când noul director general i-a invitat pe ziariști să viziteze uzina.

Pregătiri febrile la Micromotoare pentru întâmpinarea lui Shigenobu Nagamori, miliardarul japonez care controlează concernul nipon Nidec Corporation, concern care în urmă cu doi ani a preluat IMEP de la George Copos.  Acesta va vizita fabrica de la Pitești joi, 24 mai, ocazie cu care va organiza și un fel de inaugurare a acesteia sub brandul Nidec, eveniment la care, potrivit informațiilor noastre, vor fi invitate și oficialități locale și centrale. În așteptarea șefului cel mare, la IMEP se lucrează de zor, astfel încât atât în exteriorul, cât și în interiorul fabricii de motoare electrice să existe o ordine și o curățenie cât mai... japoneză. S-a montat firma pe clădirea principală, s-a vopsit tot ce era de vopsit, s-a turnat inclusiv vopsea cauciucată în spațiile de producție, s-a pus gazon pe spațiile verzi, toate acestea pentru o vizită de rang zero.
Din câte se pare, intențiile japonezilor sunt ca fabrica de la Pitești să devina una model, una pilot în ceea ce privește prezența lor în Europa.

Și sindicaliștii îl așteaptă pe Nagamori

Vizita boss-ului de la Nidec este așteptată cu nerăbdare și de către sindicaliști, dar nu pentru a declanșa vreun protest sau vreo grevă, ci pentru a-i spune ce păsuri au. „În primul rând, vrem să-i mulțumim pentru că ne-a preluat de la Copos și ne-a salvat astfel de la o moarte sigură. Trebuie să recunoaștem că lucrurile sunt schimbate cu totul față de perioada de dinaintea preluării, schimbate în bine vreau să spun. S-a mărit capacitatea de producție, s-au făcut angajări, iar acest trend va continua, ceea ce este foarte bine. Totodată vrem să-i înaintăm și un memoriu în care să-i spunem care sunt așteptările noastre dat fiind că, atât din punct de vedere salarial, cât și al unor drepturi, ne situăm încă sub media națională”, ne-a declarat Florian Stănculescu, liderul Sindicatului Liber Independent „Solidaritatea” din Nidec Corporation România.

 

 

Producătorul francez de compo­nen­te auto Faurecia, un gigant cu aproximativ 110.000 de salariaţi şi vânzări globale de circa 17 miliarde de euro, a realizat în 2017 pe piaţa locală afaceri consolidate de peste 1,11 miliarde de lei (242,7 milioane de euro), mai mult cu 13% faţă de anul an­terior, potrivit calcu­lelor Ziarului Financiar făcute pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Francezii sunt prezenţi pe piaţa românească prin companiile Faurecia Romania SRL, cu sediul central în Tălmaciu, Sibiu, şi Euro Auto Plastic Systems, cu sediul în Mioveni, Argeş. Compania Faurecia România SRL a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri de peste 640 de milioane de lei (139,2 mil. euro) şi cu un număr mediu de 2.530 de an­ga­jaţi, în timp ce com­pania Euro Auto Plastic Sys­tems a ajuns la afa­ceri de peste 476 de mi­lioa­ne de lei (103,5 milioa­ne de euro) şi la un nu­măr me­diu de 609 anga­jaţi, po­tri­vit site-ului mfinaţe.ro.

 

Dacia s-a aflat în topul vânzărilor din România în primele patru luni ale acestui an. În plus, piața mașinilor second-hand de import a început să scadă treptat. Luna aprilie a înregistrat un număr record de înmatriculări de autoturisme noi. Au fost înscrise în circulație peste 11.148 de vehicule, dintre care 7.629 au fost autoturisme. Statisticile arată o creștere de 14,89% față de anul trecut, când tendința era tot în creștere, precizează profit.ro. În mod surprinzător sau nu, Dacia a fost lider în aceste date. A înregistrat o creștere a vânzărilor cu 11,11% în aprilie, cu 1.770 de vehicule. În ceea ce privește modelele preferate de români, tot Dacia Logan rămâne pe primul loc. Numai luna aceasta au fost înmatriculate fix 1.000 de Dacia Logan. Duster arată o ușoară scădere pe piața din România. Au fost înscrise în circulație doar 391 de unități. Sandero se bucură, însă, de mai multă atenția din partea românilor, față de anul trecut. În primele luni ale lui 2018 au fost vândute cu 40% mai multe Dacia Sandero decât în aceeași perioadă în 2017. Dintre versiuni, Sandero Stepway este cel mai popular, probabil și pentru că este perceput ca un SUV mai mic, deci oferă, implicit, mai multe avantaje. La fel stă situația și pe piața din alte țări europene unde se comercializează Sandero.

Secţiunile 2 şi 3 din autostrada Sibiu-Piteşti sunt cele mai complicate, 60% din costuri urmând să intre în aceste segmente, a declarat joia trecută pentru Mediafax Alexandru Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

„În acest moment, două dintre secţiunile Sibiu-Piteşti - secţiunea 1 şi secţiunea 5 - sunt scoase la licitaţie şi se află în procedura de evaluare a ofertelor, încă de anul trecut din luna iulie au fost scoase la licitaţie, secţiunea 4 a fost trimisă la ANAP anul acesta în vederea validării documentaţiei şi, după ce va fi validată, va fi şi ea scoasă la licitaţie”, a declarat Alexandru Şerbănescu. Reprezentantul CNAIR a precizat că pentru secţiunile 2 şi 3 sunt postate pe site-ul SICAP anunţuri de intervenţie privind scoaterea la licitaţie. „Am apelat la această procedură nouă pentru CNAIR, deoarece sunt cele mai complicate secţiuni ale acestei autostrăzi. Aproximativ 60% din costuri vor intra în aceste secţiuni, ele au 130 de viaducte şi nouă tuneluri, în lungime totală de 8 km”, a spus oficialul.
„Vrem să fim siguri că acei constructori care se vor prezenta la licitaţia propriu-zisă vor fi capabili să ducă la bun sfârşit proiectul. Vom avea şi o perioadă de preselecţie, pentru a vedea exact dacă acei constructori care vor veni au toate capacităţile necesare, atât cele financiare, cât şi cele tehnice”, a mai subliniat Şerbănescu.
Oficialul a precizat că valoarea totală a proiectului depăşeşte 3 miliarde de euro, însemnând secţiunile 1, 2, 3, 4 şi 5 din autostrada Sibiu-Piteşti.
„Din perspectiva acestui proiect, noi nu putem spune că este o sumă mare, dar este o sumă importantă. Având în vedere că este prima autostradă care traversează munţii în România, sperăm că va avea şi succes, având, de asemenea, finanţarea suficientă”, a mai spus Şerbănescu.

Pagina 1 din 29