Miercuri, 18 Aprilie 2018 18:03

Argeș Cartea Eroilor

Scris de

Având în vedere că în acest an se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire de la 1918, ne-a propus să vă prezentăm eroii din fiecare localitate din județul Argeș. Eroii argeșeni sunt menționați în ”Argeș Cartea Eroilor”, carte ce se află în dotarea Muzeului Județean Argeș. În această săptămână vă prezentăm eroii din comuna Brăduleț.

Click AICI pentru a vizualiza lista eroilor din Brăduleț.

Miercuri, 11 Aprilie 2018 18:06

Argeș Cartea Eroilor

Scris de

Având în vedere că în acest an se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire de la 1918, ne-a propus să vă prezentăm eroii din fiecare localitate din județul Argeș. Eroii argeșeni sunt menționați în ”Argeș Cartea Eroilor”, carte ce se află în dotarea Muzeului Județean Argeș. În această săptămână vă prezentăm eroii din comuna Bradu.

Click AICI pentru a vizualiza lista eroilor din Bradu.

# Adrian Păduraru: „Teatrul şi filmul sunt porţi către fericire”

Unul dintre cei mai iubiți actori români, Adrian Păduraru (57 de ani), este din septembrie 2017 angajat al Teatrului Al. Davila. Devenit celebru după rolul din filmul „Declarație de dragoste” (1985), în care a jucat alături de Teodora Mareș, Adrian Păduraru are la activ numeroase roluri în filme și spectacole de teatru. Alte două filme în care a jucat și care au umplut sălile de cinema înainte de Revoluție au fost „Extemporal la dirigenție”, regia Nicolae Corjos (1987), și „Chirița în Iași”, regia Mircea Drăgan (1988).
Într-un interviu în exclusivitate pentru Jurnalul de Argeș, Adrian Păduraru vorbește despre colaborarea sa cu teatrul din Pitești, despre amintirile legate de Argeș, ca și despre cele mai speciale reacții primite după ce a jucat în „Declarație de dragoste”, unul dintre cele mai vizionate filme românești din toate timpurile.

„Primirea colegilor de la Pitești a fost una emoționant de călduroasă”

# Ce v-a convins să veniți să colaborați cu Teatrul Al. Davila din Pitești?
- Aș spune nu „ce”, ci „cine”. Directorul Nicolae Poghirc m-a convins să vin să joc aici. Nicu Poghirc are un proiect foarte bun și ambițios la Pitești, cu standarde înalte. Și asta mi s-a părut un lucru atractiv. A contat foarte mult că în aceeași perioadă a venit să colaboreze cu teatrul din Pitești și Bebe Cotimanis, care este un partener și un prieten cu care vreau să lucrez.
# Aveți mai bine de o jumătate de an de când colaborați cu teatrul din Pitești. Care sunt impresiile până acum? Cum simțiți publicul de la Pitești?
- Eu nu aș face o distincție între publicul din Pitești și cel din Capitală sau din Cluj sau din Iași. Este vorba mai degrabă de obișnuința evenimentelor interesante și autentic valoroase. Mi se pare un public dornic de teatru de calitate și să dea Dumnezeu să i se ofere acest teatru de calitate publicului din Pitești.
# Care a fost reacția  actorilor de la Teatrul Al. Davila când au aflat că le veți fi coleg?
- Primirea colegilor de la Pitești a fost una emoționant de călduroasă și o colegialitate normală. Și eu îmi doresc să am legături foarte bune cu colegii mei de la Pitești. La Pitești sunt actori talentați și în același timp niște foarte buni colegi.
# Vă leagă amintiri speciale de teatrul din Pitești, de foștii actori de aici sau chiar de Pitești și de Argeș?
- Da, sunt niște amintiri destul de vechi. Prin anii 1980 am făcut un turneu prin țară și am jucat și la Pitești. Am fost foarte impresionat de lalelele și de Simfonia Lalelelor, o expoziție absolut specială. Am senzația că acum sunt mai puține lalele la Pitești decât erau pe vremuri.
# Lansat în 1985, „Declarație de dragoste” este și acum unul dintre cele mai iubite filme românești din ultimele decenii. Care au fost cele mai speciale reacții pe care le-ați primit după „Declarație de dragoste”?
- Reacțiile au fost mai mult de natură umană decât de natură artistică. Pe mine m-au emoționat mai mult cele de natură umană. La început am cunoscut oameni botezați Ioana și Alexandru, după numele personajelor din film. Recent m-a oprit cineva pe stradă, un domn pe care îl chema Alexandru și care avea un băiețel și o fetiță pe care îi chema Ioana și Alexandru, deci nepoții generației care a văzut filmul „Declarație de dragoste”.
# Cum a fost să colaborați din nou cu Teodora Mareș în filmul „Coborâm la prima”, la 32 de ani după „Declarație de dragoste”?
- A fost emoționant, sunt totuși niște ani de când nu am mai lucrat împreună. Cinematografic vorbind, destinele noastre sunt unite în mintea spectatorilor.
# Ați colaborat cu actorul american Channing Tatum, de această dată în calitate de producător, pentru serialul „Comrade Detective”. Cum a fost această experiență româno-americană?
- Pentru adevărul istoric, aș vrea să spun că Channing Tatum nu a venit în România. A fost numai un producător delegat al lui aici, un coproducător al miniseriei. Experiența a fost una interesantă. Și pentru ei a fost o experiență specială și surprinzătoare, din ce am aflat, deoarece nu se așteptau să găsească la cealaltă margine a lumii actori care să poată face film atât de bine.

„Bâlbâielile gramaticale şi semantice ale unor oameni din domeniul politic şi administrativ mă fac să fiu uşor speriat faţă de viitorul culturii în România”

# Cum vedeți viitorul teatrelor de provincie? În roz? În gri?
- Nu cred în diferențe majore între un teatru din Capitală și un teatru din afara Bucureștiului. Nu cred în noțiunea de teatru de provincie, asta și pentru că 20 de ani am fost la Teatrul Național din Iași. Capitala teatrului într-o țară este locul în care se desfășoară producții teatrale de o valoare autentică. Asta se poate întâmpla oriunde și în orice moment. Eu cred că ceea ce se va întâmpla cu teatrele din București se va întâmpla și cu teatrele din țară. Sunt ușor speriat, pentru că lipsa de pregătire temeinică a unor oameni care ar trebui să fie bine pregătiți - și mă refer aici la domeniul politic și administrativ - bâlbâielile gramaticale și semantice mă fac să fiu ușor speriat față de viitorul culturii și, implicit, față de cel al teatrului în România. Sper însă că, alături de publicul care e dornic de valoare teatrală, vom depăși împreună handicapul acesta al mai puținei apetențe față de cultură.
În încheiere, aș dori să spun că le doresc cititorilor Jurnalului de Argeș să fie fericiți. Teatrul și filmul sunt porți către fericire. Le mai doresc, de asemenea, să aibă acces la lucruri de valoare și să nu finanțeze subcultura.

 

Joi, 12 Aprilie 2018 00:46

Carte de colecţie lansată la Câmpulung

Scris de

Marți, 10 aprilie, Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I” Câmpulung a găzduit un eveniment editorial deosebit, cu rezonanţă deosebită pentru zona Muscel. A fost lansat volumul „Radu Negru Vodă”, din colecţia de istorie „Centenarul Marii Uniri”, sub semnătura istoricilor Cristian Moşteanu şi Cornel Bîrsan. Potrivit legendei, Negru Vodă a fost primul domn al Ţării Româneşti, după ce a coborât din Ţara Făgăraşului şi şi-a stabilit curtea la Câmpulung.

Joi, 12 Aprilie 2018 00:32

Festival naţional la Filarmonica Piteşti

Scris de

Filarmonica Piteşti organizează joi, 12 aprilie, de la ora 19.00, la Centrul Multifuncţional, a treia ediţie a Festivalului de Percuţie de la Piteşti. Concertul simfonic va fi susţinut de orchestra simfonică a Filarmonicii Piteşti, dirijată de Gheorghe Iliuţă, solist, la marimbă, Sorin Rotaru. Directorul festivalului este Paul Luculescu, percuţionist la Filarmonica Piteşti. În program: Paul Constantinescu - Concert pentru orchestră de coarde, Emmanuel Séjourné - Concertul pentru marimbă nr. 1 şi  George Bizet/Rodion Șcedrin - Suita Carmen pentru percuție și orchestră de coarde. Solişti, la „Carmen”, sunt percuţioniştii Paul Luculescu, Sorin Rotaru, Gabi Barani, Mihai Rotariu şi Alexandru Badea.
După absolvirea liceului de artă, a Universității Naționale de Muzică la secția dirijat orchestră (profesori, Constantin Brâncuși și Ludovic Bacs), Gheorghe Iliuță a urmat și cursurile de master (stilistică dirijorală) și pe cele doctorale. A început studiul pianului de la șase ani, muzica devenind profesie, nu numai pasiune. A debutat, ca dirijor, în 2002, alături de Filarmonica Marea Neagră din Constanța. Și-a desăvârșit stilul urmând cursuri de măiestrie dirijorală cu Horia Andreescu, Daniel Barenboim, Marek Janowski.

Centrul Cultural Pitești organizează o lectură-spectacol din cele mai recente creații ale  poetului și graficianului Florin Nicolescu, avându-i invitați pe poeții Simona Vasilescu și Constantin Teodor Craifaleanu. Originar din municipiul Curtea de Argeș, Florin Nicolescu a absolvit Liceul Militar din Breaza și a lucrat la Institutul de Proiectări Argeș. Este membru al Cenaclului Literar Liviu Rebreanu și s-a remarcat în viața culturală a urbei printr-o serie de expoziții de grafică, dar și lecturi publice din creațiile sale literare. Manifestarea va avea loc luni, 16 aprilie, de la ora 16.00, în Sala Simpozion, din cadrul Centrului Cultural Pitești.

Centrul Cultural Pitești organizează o nouă ediție a proiectului cultural-educativ, sub genericul „Viața merge înainte”, susținut de poeta Simona Vasilescu, avându-l invitat pe arheologul și istoricul Valentin Târcă. Originar din județul Brașov, localitatea Bran, Valentin Târcă are o serie de studii și cercetări privind civilizațiile care au locuit în zona Daciei, în speță agatârșii, strămoșii dacilor. Dezbaterea se va desfășura marți, 17 aprilie, de la ora 16.00, în Sala Simpozion din cadrul Centrului Cultural Pitești.

 

Centrul Cultural Pitești organizează un spectacol special de folclor, sub egida Simfoniei Lalelelor. Spectacolul va fi susținut de Rodica Oprican, Violeta Dincă, Valentin Grigorescu, Grupul Vocal Zavaidoc, Ionica Stan și Niculina Stoican. Evenimentul, coordonat de profesorul de canto popular Valentin Grigorescu, va avea loc sâmbătă, 21 aprilie, de la ora 17.30, în Piața Primăriei Pitești.

Joi, 12 Aprilie 2018 00:26

Cupa Simfoniei Lalelelor la şah

Scris de

Primăria Municipiului Pitești, prin Centrul Cultural Pitești, Asociația Sportivă Muntenia 22 Decembrie Argeș și Asociația Română de Tineret Muntenia organizează Cupa Simfoniei Lalelelor la Șah. Manifestarea, coordonată de președintele Asociației Române de Tineret Muntenia, Valentin Uruc,  se va desfășura sâmbătă, 21 aprilie, de la ora 10.00, în Sala Simpozion din cadrul Centrului Cultural Pitești.

 

# Convorbiri neconvenţionale cu George Rotaru

# Sunteţi un cunoscut editor, comentator, publicist. Chiar om politic. Cum aţi pus piciorul în istorie? Pasiune de amator? Chemare de cercetător? Datoria cetăţeanului faţă de acest neam? Ce v-a atras? Cu ce preţ? Cu ce cheltuieli de timp şi de energie? Cu ce câştig?
- Până la momentul în care am ajuns să deţin calitatea de editor, publicist, antreprenor, cercetător sau chiar om politic, am trăit perioade foarte complexe, dar, recunosc, destul de constructive, în care mi-am dezvoltat personalitatea, m-am format profesional şi mi-am desăvârşit aptitudinile aplicate pentru viaţă. Îmi place foarte mult întrebarea: „Cum aţi pus piciorul în istorie?”. De-a lungul istoriei vieţii mele am pus cu adevărat „piciorul” în acest domeniu, în mod aplicat, ca istoric, dar, mai întâi, în ramurile sale auxiliare, speciale, importante pentru societatea contemporană, cu precădere, în cronologie, heraldică, vexilologie, biblioteconomie, cartografie istorică etc., făcând din acestea un crez ştiinţific aplicat. Referindu-mă, însă, la istoria vieţii, mă legitimez pe scurt. Încă din perioada adolescenţei, am încercat şi am reuşit ca fiecare etapă a pregătirii mele să nu constituie doar o simplă trecere prin cursul teoretic al studiilor, ci să aplic formarea duală, care, de-abia acum, se încearcă a se introduce în sistemul educaţional. M-am bucurat de faptul că aveam talent la desen şi grafică şi, pe întreaga perioadă a pregătirii preuniversitare, m-am oferit ca, pentru toate disciplinele, să execut efectiv, în funcţie de tematică, materialele didactice cu ajutorul cărora, încă de pe atunci, construiam cabinete şcolare şi laboratoare. Foarte mult a contat această atitudine aplicativ-practică pentru mai târziu. Ani de-a rândul, am construit şi dezvoltat, pe baza experienţei de atunci, o adevărată industrie de logistică şi mijloace didactice pentru sistemul românesc de educaţie. Istoria, pentru mine, nu a reprezentat doar o facultate în care m-am specializat, ci o sursă de creaţie şi documentare.
# Cum a evoluat pasiunea dumneavoastră pentru istorie?
- Evident că, pentru început, am tratat istoria cu o pasiune de amator. Mai târziu însă, şi asta chiar din perioada tinereţii, această ştiinţă a constituit o serioasă bază de cercetare, bineînţeles, mai întâi în domeniul ştiinţelor speciale ale ei. Astfel că vexilologia, heraldica şi cronologia au reprezentat bazele unor cercetări aprofundate, materializate nu doar prin apariţia unor cărţi în domeniu, ci prin dezvoltarea unei industrii care a avut un parcurs de aproximativ patru decenii. Această preocupare s-a materializat prin punerea în operă a unui flux de fabricaţie, cu respectarea tuturor normelor heraldice şi vexilologice, a tuturor însemnelor naţionale, pe întreaga perioadă a istoriei românilor, de la daci şi până în prezent. În acelaşi timp, am cercetat şi dezvoltat noi elemente ale cronologiei, inventând, atât istoric, cât şi astronomic, un nou calendar perpetuu universal, pornind de la sanctuarele calendaristice dacice, observaţiile savantului prelat român din Sciţia Mică (Dobrogea) din secolele V-VI, Sf. Dionisie Exiguul. Rezultatul acestei aprofundate cercetări prezentate în cinci lucrări a condus la conceptul unui modern instrument calendaristic (consonant cu nanocosmosul din noi şi macrocosmosul din Univers), calendar propus, în format aplicat, Comisiei ONU pentru Reforma Calendarului.

Poeta Silvia Petre-Grigore a coborât direct din carte, printre elevii clasei a XII-a de la Colegiul Economic „Maria Teiuleanu”, la ora de literatură a prof. Valentina Ilina. Era o zi cu zăpadă, mohorâtă, de sfârșit de martie, când să-ți numeri banii e încă mai trist decât să te uiți în tine și să răscolești după amintiri.
Personaj principal al Proiectului Biblioteca Te Citește, Silvia Petre-Grigore are condeiul delicat și scăpărător în același timp, o bijuterie ascuțită – stilet, floretă, rapieră – care luminează poemele tandre, cu rimă și le fulgeră de-a dreptul pe cele în vers alb, împovărate de metafizică.
9 silvia02Misiunea Silviei, aflată față în față cu tinerii de 18, 19 ani, a fost una dificilă. Exploratori conștiincioși ai timpului nou, dependenți de tehnologia de ultimă oră, refractari la tiparele culturale care i-au format pe părinții lor, dezamăgiți și în general, și în special, tinerii au intrat precaut în dialogul cu textul poetic. Emoția nu le era, însă, complet străină. A fost darul, a fost meritul Silviei faptul că s-au deschis la un moment dat și au acceptat ceea ce cartea, cuvântul vor avea întotdeauna de oferit.
După lectură, poeta le-a povestit liceenilor despre cum a început să scrie, despre experiența ei de jurnalist și despre căutările spirituale, care au trimis-o, acum câțiva ani, pe El Camino, în cel de-al treilea mare pelerinaj creștin, după Ierusalim și Roma, pelerinajul la Santiago de Compostela.
Inițiată de Biblioteca Județeană Argeș, acum la a doua ediție, Biblioteca Te Citește se va întoarce în școli și în licee în luna mai.

 

 

Miercuri, 11 Aprilie 2018 21:54

Concurs judeţean de caligrafie

Scris de

Biblioteca „Dinicu Golescu” a organizeazat primul concurs județean de caligrafie, în perioada 15 ianuarie – 10 aprilie, în ideea promovării acestui meșteșug rar în zilele noastre, către care se orientează, din fericire – dovadă stau cursurile desfășurate la bibliotecă în ultimii ani – tot mai mulți iubitori de frumos. În același timp, concursul omagiază Centenarul Marii Unirii. Tocmai de aceea, textele caligrafiate - texte în versuri sau în proză, din literatura română - au ca temă Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

Concursul, deschis tuturor, s-a desfășurat pe două secțiuni – pentru tineri (14-18 ani) și pentru adulți (fără studii de arte plastice). Lucrările au fost realizate cu respectarea normelor caligrafice, pe suport de hârtie, carton, pânză sau alte materiale, în format A4, cu cerneluri, tușuri, guașe, acrilic de diferite culori; textele pot fi încadrate în chenare, cu inițiale ornate în diverse alfabete (englezesc, rond, gotic, slav, românesc vechi). Lucrările au fost depuse personal sau expediate prin poștă, în folie de protecție. Fiecare participant s-a putut înscrie în concurs cu cel mult două lucrări, depuse la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș, str. Victoriei nr. 18, Secția „Colecții Speciale”, telefon – 0248.223030, int. 124, însoțite de o cerere scrisă de mână de participant. Ultima zi de depunere a lucrărilor a fost 10 aprilie. Cele expediate prin poștă vor avea atașate cererea de înscriere, redactată de mână, ștampila poștei trebuind să fie din data de 10 aprilie.
Jurizarea se va realiza în perioada 11 - 22 aprilie, de specialiști care vor avea în vedere următoarele criterii: încadrarea în temă, gradul de creativitate/originalitate, tehnica de scriere artistică folosită.
Festivitatea de premiere se va desfășura în holul central al Bibliotecii, în ziua de 23 aprilie. Nu vor fi acceptate în concurs lucrări copiate sau executate de alte persoane.

Ne folosim în fiecare zi de o sumă de obiecte și accesorii, menite să ne mijlocească îndeplinirea unor scopuri și să ne facă existența mai ușoară. Pe altele le folosim mai rar, fără a le fi însă mai puțin tributari, în timp ce unele ne salvează de-a dreptul viața. În foarte puține cazuri devenim curioși referitor la originile lor, la cum, când și cine le-a creat. Prea rar ne întrebăm ce anume din toate lucrurile pe care le întrebuințăm au ca sursă un izvor autohton în mințile creatoare și în mâinile dibace ale semenilor noștri.

Oamenii, dintotdeauna, au căutat să-și facă viața mai frumoasă și mai ușoară. De aceea, s-au străduit să născocească, să creeze, să inventeze lucruri noi, folosindu-și imaginația și inteligența.
Lumea întreagă este plină de nenumărate invenții, unele mai spectaculoase decât altele. Născocite de oameni geniali, toate aceste invenții au schimbat enorm viața omenirii. Imaginați-vă doar pentru o clipă cum ar fi viața noastră de astăzi fără telefon, fără autoturism sau fără hârtie.
Unii inventatori s-au stins din viață fără a afla vreodată imensul beneficiu pe care l-au adus omenirii invențiile lor. Fie că este rodul unei munci de-o viață, fie că se datorează unei pure întâmplări, invenția rămâne pentru totdeauna legată de numele celui care i-a dat naștere.
Importanța unor invenții este cu atât mai mare, cu cât acestea i-au permis omului să realizeze nenumărate descoperiri. De exemplu, pentru a descoperi America, mai întâi, omul a trebuit să inventeze corabia, iar pentru a analiza microbii sau bacteriile, el a trebuit să inventeze microscopul.
Biblioteca Județeană Dinicu Golescu Argeș organizează, în perioada 2-30 aprilie, expoziția ,,Inventatori și invenții în perioada interbelică”, în care sunt aduse în prim-plan unele dintre cele mai ,,ciudate” invenții: aparatul de trasmis fotografii la domiciliu, sania cu elice, vibrafonul, automobilul fără benzină.
Cum ar arăta viața noastră fără invenții? Putem spune că activitatea inventatorilor este pusă în serviciul societății, obiectivul ei final fiind utilizarea cât mai largă a realizărilor și aplicarea lor în toate domeniile. De aceea, importanței unei invenții nu i se poate aplica un set restrâns de criterii, ci aceasta trebuie privită la modul general.

 

Miercuri, 11 Aprilie 2018 21:50

Personalităţi argeşene, la bibliotecă

Scris de

În această lună, Secţia Ştiinţă şi Tehnică, din cadrul Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu” Argeş, vă propune expoziţia intitulată generic „Familia Brătianu şi rolul ei în istoria României”. Expoziţia cuprinde lucrări din cadrul secţiei şi se adresează tuturor celor interesaţi de personalităţile marcante din familia Brătianu.
„Constituirea României moderne s-a realizat în împrejurări complicate, de-a lungul câtorva generaţii, ea fiind în primul rând meritul unor mari oameni politici ai vremurilor respective. Rolul jucat de cei doi mari lideri ai liberalilor, Ion C. Brătianu şi Ion I. C. (Ionel) Brătianu, în acest proces este de necontestat.
În jurul lor s-a putut crea un mit, iniţial de sorginte liberală, vizând un scop, în esenţă, de partid. Însă derularea evenimentelor a făcut ca acest mit partizan să devină într-un sens şi un mit naţional” (Avram Andrei).
Cu speranţa că expoziţia dedicată familiei Brătianu va delecta privirile cititorilor, vă aşteptăm la Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş, Secţia Ştiinţă şi Tehnică, spre a aprofunda lucrările expuse.

Pentru a pune la dispoziţia publicului carte de calitate şi instrumente de informare de mare interes şi actualitate, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş a achiziţionat recent mai multe lucrări ce merită semnalate - romane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călătorii, de aventuri, lucrări ştiinţifice.

# Pasionaților de artă plastică le recomandăm următoarele volume: Nicolae Şt. Noica, „Istoria restaurării Bisericii Episcopale de la Curtea de Argeș (1863-1886)” (Bucureşti, Editura Vremea, 2017);  Mariana Șenilă-Vasiliu, „Umbrele albe ale tablourilor” (Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015).

# „Secţia pentru tineret” vă oferă o gamă variată de noutăţi editoriale, dintre care menţionăm:  J.K. Rowling, „Harry Potter. Vol. 8. Harry Potter și copilul blestemat” (București, Editura Arthur, 2016); Philip Osbourne, „Jurnalul unui tocilar. Povestea unui băiat prea deștept cu puțin cam multă imaginație” (Bucureşti, Editura Litera, 2016); Philip Osbourne, „Jurnalul unui tocilar. În lumina reflectoarelor „ (Bucureşti, Editura Litera, 2017).

# Celor interesați de critică literară le recomandăm următoarele titluri: Leonid Dragomir, „Al. Th. Ionescu: un om care te obliga să gândești” (Bucureşti, Editura Cartea Românească, 2017); „Macedonski-Bacovia. Simbolismul românesc „ (Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2016); „Liniștea și neliniștea drumului. Florea Firan – 80” (Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2017).

# Iubitorilor de ficțiune le sugerăm următoarele titluri: Elena Ferrante, „Tetralogia napolitană. Vol. 4. Povestea fetiței pierdute” (București, Editura Pandora, 2017); Margaret Atwood, „Povestea slujitoarei” (București, Editura Paladin, 2017); Bardugo, Leigh, „Banda celor șase ciori. Vol. 2. Răzbunarea ciorilor” (București, Editura Trei, 2017).
Toți cei care vor să citească volumele menţionate mai sus sunt așteptați la sediul Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu” Argeş.

Miercuri, 11 Aprilie 2018 21:38

Pictorul muscelean Nicolae Grant

Scris de

Nicolae Grant s-a născut la 21 aprilie/9 mai 1868, în palatul Belvedere din Bucureşti, fiind al unsprezecelea din cei 16 copii al familiei lui Effingham Grant şi Zoe Racoviţă. Tatăl său, scoţianul Effingham Grant, se angajează, în 1837, ca secretar, la Consulatul britanic din Valahia, coordonat de sir Robert Gilmour Colquhoun, devenind diplomat, iar prin căsătoria din 1850 cu Zoe Racoviţă, fiica lui Alexandru Racoviţă şi a Anei, nepoata lui Dinicu Golescu, ajunge proprietar al Palatului Belvedere din Bucureşti şi al moşiei aferente acestuia. Nicolae Grant se stabilește temporar în Câmpulung Muscel, unde şi-a cumpărat, de la P. Pencovici, în anul 1909, o vilă somptuoasă, construită la sfârşitul secolului al XIX-lea într-un autentic stil neoromânesc.

Este iniţiat în artele plastice de către Theodor Aman şi Gheorghe Tattarescu

Instruirea şi educaţia efectuate în Franţa, asigurate material de către familia sa cu posibilităţi financiare remarcabile, îl vor îmbogăţi spiritual, Nicolae Grant fiind înscris la Pensionatul de băieţi din Neuilly, pe care îl frecventează în perioada anilor 1876-1878, pentru ca studiile medii să le urmeze la liceele din: Tours - unde are şansa de a-l cunoaşte pe istoricul şi publicistul Jean-Henri Ubicini, la Montpellier şi Auteuil. Revenit cu familia în ţară în 1883, se înscrie, peste un an, sub imboldul pasiunii declarate pentru pictură, la Şcoala de arte frumoase din Bucureşti, împotriva voinţei tatălui său, care ar fi vrut ca el să urmeze „ştiinţele bancare”. În celebra şi selecta instituţie de cultură bucureşteană, este iniţiat în artele plastice de către profesorii săi, marii artişti ai penelului Theodor Aman şi Gheorghe Tattarescu. Printre colegii de studiu se simte mai apropiat spiritual de Nicolae Vermont şi Ipolit Strâmbulescu. În anul următor, pleacă la Paris, pentru a urma cursurile Şcolii de arte decorative din capitala luminilor, fiind pregătit de către Hector Lemaire pentru exigentul concurs de admitere la Şcoala de belle-arte, unde se clasează printre primii 10 suplimentari din cei 410 candidaţi. Face intens „practică” în atelierul celebrului Jean-Léon Gérôme, pictor şi sculptor francez, pentru ca, apoi, însuşindu-şi asemenea modalităţi picturale de redare a realităţii, să devină elev al Şcolii de belle-arte din Paris.

La Goleştii Muscelului se inspiră din natura ambientală a acestor locuri

8 PrimvaraLa vârsta de numai 18 ani, Nicolae Grant va expune pe simezele Salonului artiştilor francezi, „un efect de lampă în sepia, inspirat de şcoala olandeză, pictat în salonul Mariei Rosetti”. Sedus de peisajele magnifice descoperite în pădurea Fontainebleau, unde îşi petrece vacanţele anilor 1886-1887, Nicolae Grant va face numeroase crochiuri şi studii în acuarelă şi ulei. Revenit în ţară, la Goleştii Muscelului continuă să se inspire din natura ambientală a acestor locuri. În anul 1893, Nicolae Grant va expune la Ateneul Român din Bucureşti, printre alte tablouri, o pânză cu vişine împrăştiate pe o faţă de masă albă, pictură pentru care a fost felicitat de Nicolae Grigorescu, expozantul dăruind-o marelui pictor în semn de gratitudine pentru aprecierea favorabilă a acestuia. Reîntors în Franţa, în 1893, vizitează în Bretania Coastele Nordului şi Finisterul, Val-André, insula Bréhat şi Pont-Aven, împreună cu Theodor Pallady, unde, furat de ineditul peisajului, va parcurge pe bicicletă, cu şevaletul şi pensula în tolbă, această superbă zonă, influenţa impresionismului en vogue relevându-se în tablourile pictate de artist. Nu întâmplător, aşadar, Nicolae Grant va rămâne spiritualiceşte indisolubil ataşat Franţei.

Cumpără la Văleni-Podgoria o vie, construind în mijlocul acesteia o casă de vacanţă

În 1910, Grant se mută definitiv la Câmpulung. Vila Grant va deveni un spaţiu de creaţie şi recreaţie pentru familia pictorului timp de un sfert de secol. În anul 1935, este silit să o vândă Băncii Naţionale a României, din cauza ipotecilor care grevau asupra ei, imobilul fiind transformat în casă de odihnă pentru salariaţii instituţiei financiare şi, ulterior, în preventoriu TBC. Din banii de zestre ai soţiei, Nicolae Grant cumpără, la Văleni-Podgoria din apropierea Goleştiului, o vie de circa 8 ha, construind, în mijlocul acesteia, o casă de vacanţă.
În timpul Primului Război Mondial se stabileşte în Capitală, unde pictează portretele unor personalităţi din înalta societate bucureşteană ori realizează decoruri interioare în saloanele protipendadei vremii. Revenind la Câmpulung, după terminarea războiului, îşi regăseşte vila devastată de către ocupanţii germani, care i-au luat întreaga colecţie de arme orientale vechi şi tablourile pictate de el în Franţa. Inspirat de natura ambientală, sedus de frumuseţea şi diversitatea ornamentică a portului popular tradiţional, Nicolae Grant a imortalizat în desene, acuarele şi picturi scene de viaţă din Câmpulung şi din împrejurimi, redând pitorescul oamenilor şi locurilor din Muscel. Stabilit în Bucureşti în toamna anului 1935, în zona Parcului Domeniilor, contactează o insidioasă afecţiune pulmonară în timpul bombardamentelor din 4 aprilie 1944 şi se stinge din viaţă la 10 mai 1950, în vârstă de 83 de ani, fiind înmormântat în Cimitirul „Sfânta Vineri” din Capitală.

Informaţiile au fost preluate dintr-un amplu material semnat de dr. Sorin Mazilescu, intitulat „NICOLAE GRANT (1868-1950)- pictorul care a conservat la superlativ parfumul epocii 1900”.

Miercuri, 11 Aprilie 2018 21:35

Caleidoscop

Scris de

C.A. Rosetti este numit şeful Poliţiei Piteşti

1842. Exilat de la Bucureşti, fiindcă îi pricinuia prea multe probleme tatălui său, C.A. Rosetti este numit, în 1842, şeful Poliţiei Piteşti. Unul dintre primele ordine date i-a avut în prim-plan pe clerici. Şeful poliţiei le-a cerut acestora să-şi radă barba.

S-a înființat un atelier de confecționat cazane în Pitești

1868. Micul întreprinzător Tudor Nicolau deschide în Pitești un atelier de confecționat cazane, devenit mai târziu Fabrica de Aramă și Cazane de Țuică Frații Dinescu.

Construirea cazarmei pompierilor din Pitești

1887. În urma intervenţiilor ministrului de război, Consiliul Local Pitești a hotărât, în şedinţa din 10 iunie 1885, să facă împrumut la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni în vederea construirii cazarmei pompierilor. Investiţia a fost estimată la valoarea de 67.000 lei. Lucrările s-au desfăşurat conform graficului şi la data de 24 octombrie 1887 s-a încheiat procesul de recepţie.

Deschiderea la Colibaşi a Institutului de Subingineri Piteşti

1969, octombrie 1. Deschiderea la Grupul Şcolar al Uzinei Dacia Colibaşi a Institutului de Subingineri Piteşti, subordonat iniţial Politehnicii din Bucureşti, prorector Suzana Gâdea, transferat, în anul următor, la Piteşti, primul decan Gheorghe Poţincu, astăzi Facultatea de Mecanică şi Tehnologie, Universitatea din Piteşti.

Inaugurarea Centrului Teritorial de Calcul Pitești

1973. Inaugurarea Centrului Teritorial de Calcul Pitești, arhitect Mihai Beneș, șef de șantier Dumitru Andrei, Trustul de Construcții Argeș. Directori cunoscuți, Dan Dumitrescu, Ilie Dima, în prezent spațiu al Universității Pitești.

Extinderea Penitenciarului din Pitești

1948, august 30. Decretul Nr. 221 privind extinderea Penitenciarului din Piteşti, construit în etapa interbelică, acordat Direcţiei Generale a Securităţii Poporului pentru reeducarea tinerilor.

Reabilitarea Pieţei Ceair

1981. Reabilitarea Pieţei Comerciale Ceair, din Calea Bucureşti, Piteşti, arhitect Gabriel Drăguţ, executant Trustul de Construcţii Bucureşti, activităţi reluate după 2004.

(Informaţii selectate din „Piteşti-620,  memento” de Petre Popa)

 

Miercuri, 11 Aprilie 2018 21:31

Concert simfonic dedicat Simfoniei Lalelelor

Scris de

Joi, 19 aprilie, cu începere de la ora 19, la Centrul Multifuncțional Pitești va avea loc un concert simfonic dedicat Simfoniei Lalelelor. Concertul va fi susținut de orchestra simfonică a Filarmonicii Pitești, dirijor fiind Simona Strungaru (foto), iar solist Valentin Ghiță, la oboi. În program vor fi mai multe partituri celebre din filme precum „Lista lui Schindler”, dar și piese de Strauss sau Ceaikovski.

Pagina 1 din 160