# Jean Dumitraşcu, despre întâlnirea cu Regele Mihai din 1998

În anii ‚90, Jean Dumitrașcu, directorul Filarmonicii piteștene, l-a întâlnit de trei ori  pe Regele Mihai I în timpul vizitelor monarhului în Argeș. Cel mai mult, peste o oră, a stat în preajma ultimului rege al României în cadrul unei vizite la Uzina Dacia din Mioveni. Acolo a fost realizată și fotografia în care Majestatea Sa îi strânge mâna. Jean Dumitrașcu ne-a povestit că nu a reușit să realizeze un interviu cu Regele Mihai, dar are un autograf de la Majestatea Sa.

„L-am întâlnit de trei ori pe Regele Mihai, în perioada 1997-1998: la Nucșoara, la Mioveni și la Pitești, unde Regele a fost la Prefectura Argeș, în 1998. L-am cunoscut pe Regele Mihai în calitate de trimis al ziarului Argeșul la aceste evenimente. La Nucșoara, am fost martor când a îmbrățișat-o pe Elisabeta Rizea. A mers special să îi mulțumească Elisabetei Rizea, luptătoarea noastră din munți, pentru tot ce a făcut pentru români. Din păcate, nu am poze de atunci. Nu era ca acum. Singura fotografie pe care o am cu Regele Mihai a fost făcută la Mioveni, în fața pavilionului central de la Automobile Dacia, clădire care din păcate a fost dărâmată acum câțiva ani. Chiar am avut onoarea, când a coborât din mașină, să fiu prima persoană cu care a intrat în contact, să-i urez bun venit la Mioveni. Am stat foarte mult pe lângă Majestatea Sa, practic am stat de vorbă, dar nu am reușit, deși am avut mereu reportofon, să fac un interviu. Doar un autograf am de la Regele Mihai. Era un om tăcut. Privea, tăcea, răspundea foarte puțin. Eu n-am fost un monarhist, nu sunt un monarhist, dar am fost cucerit și impresionat de Regele Mihai, ca om. Era un om blajin și înțelegător, un om bun. Afișa o simplitate impresionantă și practic stătea de vorbă cu oricine”, a rememorat directorul Filarmonicii piteștene întâlnirea cu ultimul monarh al României.

„L-am întrebat dacă există șanse să revină în țara sa, ca rege, și mi-a spus că asta va hotărî poporul român”

Ne-am interesat și ce anume a discutat cu Regele Mihai, ce i-a spus Majestatea Sa. „Țin minte că l-am întrebat dacă există șanse să revină în țara sa, ca rege, și mi-a spus că asta va hotărî poporul român. Trebuia să îl întreb acest lucru pentru că în anii respectivi circula zvonul că Emil Constantinescu se va retrage din funcția de președinte și va organiza referendumul pentru revenirea la monarhie, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Mie mi s-a părut resemnat. Am rămas cu o fotografie și cu autograful său. Cel mai mult timp am stat de vorbă la Uzina Dacia. Peste o oră am stat în preajma Regelui. La Prefectură a fost ceva pe fugă, din păcate, și nu am mai putut comunica”, ne-a povestit Jean Dumitrașcu.
Acesta a fost prezent și la funeraliile de la Curtea de Argeș, pentru a-i aduce un ultim omagiu Regelui Mihai I. „Am plecat de la ora 15.00 la Curtea de Argeș și am așteptat la gară. L-am condus și eu pe ultimul drum pe Regele Mihai, din mulțime. Am avut așa, o emoție. Dar mă așteptam ca oamenii să scandeze mai mult, doar câțiva au scandat «Regele Mihai» și «Monarhia salvează România». S-a scandat mai mult la Pitești decât la Curtea de Argeș, din ce am văzut. Din păcate a fost și târziu, era și întuneric”, mai spune Jean Dumitrașcu.

 

Publicat în Actualitate

Majestatea Sa Regele Mihai I a încetat din viaţă marți, 5 decembrie, la ora 13.00 (ora României), la reşedinţa privată din Elveţia. La căpătâiul Regelui a stat, până în ultima clipă, Alteţa Sa Regală Principesa Maria. Abia miercuri, 6 decembrie, va fi făcut public, în detaliu, programul funeraliilor.
După ce va fi repatriat, trupul neînsufleţit al Regelui Mihai I va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleş, iar apoi pentru două zile în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Slujba de înmormântare va avea loc la Catedrala Patriarhală. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală. La dorinţa Custodelui Coroanei române, funeraliile Regelui Mihai I vor respecta tradiţia înaintaşilor Majestăţii Sale Defuncte. Toţi cei care doresc să depună flori, jerbe sau coroane sunt invitaţi să o facă, începând de miercuri, 6 decembrie, la Palatul Regal din Calea Victoriei, în faţa intrării principale.

“Nu cred că înmormântarea va fi mai devreme de o săptămână”

Cel care se ocupă de pregătirile de la Curtea de Argeș este protosinghelul Caliopie Cristian Ichim, consilierul responsabil de sectoarele Economic - Financiar și Construcții Bisericești din Eparhia Argeșului și Muscelului, acesta declarându-ne că, spre deosebire de momentul în care la Argeș au fost organizate funeraliile reginei Ana, în august 2016,  când lucrările nu erau terminate până chiar în ajun, acum totul este deja pus la punct în așteptarea ceremoniei de înhumare a regelui Mihai. „Totu-i gata de la înmormântarea reginei Ana, am rezolvat problemele de atunci. Deocamdată, Casa Regală nu a luat legătura cu noi. Nu știm data înmormântării, dar, oricum, cred că în mai puțin de o săptămână nu va fi pentru că sunt multe protocoale de urmat” , ne-a declarat acesta.
Lucrările la necropola regală de la Curtea de Argeş au început în mai 2009 și se preconizează că acestea vor fi gata până în vara lui 2018, vorbind despre partea de decorațiuni interioare. Între anii 2010-2016, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte s-a acordat de la Bugetul de Stat suma de 5.629.000 lei. Sumele alocate au fost cheltuite și justificate potrivit legii, în conformitate cu devizele de lucrări depuse la dosarele de sprijin financiar. În conformitate cu devizul depus la Secretariatul de Stat pentru Culte, suma necesară ca rest de executat pentru anul 2017 este de 5.907.426 lei”.

 

Publicat în Actualitate
În data de 24 August 1865: S-a născut Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (d. 1927), rege al României din anul 1914 – pana in anul 1927. Majestatea Sa Ferdinand I, Rege al României, Principe al Romaniei, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Sinaia–Castelul Peleș), a fost rege al României din 10 octombrie 1914 pînă la moartea sa. Din 1890 a fost membru de onoare al Academiei Române, iar între 1914 și 1927 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții.
Publicat în ACTUALITATE