...
  • luni, 23.07.2018
Publicitate
Slider

Firmele de producţie, cei mai mari angajatori din Muscel, după unităţile bugetare

Slider

Slider

pflege
Slider

Slider

Slider

Slider
Autor: Cătălin Ion Butoiu     Data: 04 iulie 2018

19 02 1251Jalea care îi cuprinde pe musceleni atunci când vorbesc despre posibilitatea găsirii unui loc de muncă pe plan local s-a transformat în ultimii ani într-o scuză nejustificată. Nostalgia vremurilor în care existau mastodonţi industriali precum ARO şi Grulen, cu mii de angajaţi, mulţi dintre ei plătiţi degeaba, persistă în rândul celor mai în vârstă, iar cei tineri sunt luaţi de valul general al plecării în oraşele mari sau în străinătate. Cu toate acestea, oferta de locuri de muncă a firmelor din Muscel nu este deloc mică. Este adevărat că solicitările vizează masiv personal necalificat sau cu specializări rare, dar cererea de angajaţi există.

În acest an, la Bursa generală a locurilor de muncă organizată şi la Câmpulung, în aprilie, 20 de firme s-au prezentat cu o ofertă de peste două sute de locuri de muncă. Iar rezultatul a fost unul anticipat: doar unul din zece şomeri veniţi să îşi găsească de lucru a depus CV-uri, în condiţiile în care numărul total al celor care au intrat atunci în Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă a fost unul puţin peste o sută. Şi, după cum declara şeful agenţiei, Paul Petrescu, cei mai mulţi au fost prezenţi pentru că trebuia să-şi recupereze carnetul de şomer.
19 01 1251„Chiar dacă în multe cazuri nu concordă calificarea cu oferta de locuri de muncă, sunt disponibile locuri de muncitor necalificat, de exemplu, aşa că nu se poate spune că nu ai unde să te angajezi”, susţine Petrescu (foto). Dar muscelenii sunt pretenţioşi, mai ales că în ultimii ani sute de persoane au devenit „intelectuale”, beneficiind de existenţa în Câmpulung a unei facultăţi care scoate licenţiaţi în contabilitate pe bandă rulantă. Mai de folos sunt cursurile organizate de Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă. După cum susţine Paul Petrescu, agenţia de la Câmpulung este acreditată să organizeze cursuri de formare profesională în 21 de meserii. Iar cursurile sunt gratuite şi se pot desfăşura oricând.

Cablajele, armata şi spitalele oferă mii de locuri de muncă

Potrivit ultimelor date statistice, firmele care au sediul în Câmpulung au un total de aproape şapte mii de angajaţi. Alte câteva mii care completează categoria de persoane active lucrează în alte localităţi din judeţ sau din ţară sau sunt plecate în afara României. Dintre cei rămaşi în municipiu, ponderea o constituie bugetarii. Cadrele didactice, angajaţii de la spitale, din Primărie, instituţiile coordonate de Consiliul Local, salariaţii de la Fisc, poliţiştii, militarii, cei cu activitate în justiţie, plus cei de la Edilul CGA însumează circa 3.000 de beneficiari de salariu. Astfel, în învăţământ activează peste o mie de cadre didactice şi personal administrativ, iar Spitalul Municipal şi Batalionul de Vânători de Munte funcţionează fiecare cu peste cinci sute de salariaţi.
În domeniul privat, majoritatea celor care au locuri de muncă sunt activi în industrie şi comerţ. Potrivit topului firmelor, principalii angajatori sunt cei din domeniul cablajelor auto, Automotive Complete Systems, Nobel Automotive şi Lear Company, cu un total al salariaţilor de aproape o mie cinci sute. Ultimele date statistice situează Setro Metal Group, cu activitate de producţie industrială, pe locul următor, cu peste două sute de oameni angajaţi, urmată de Montana MG (industrie), Mibos Project (morărit şi panificaţie) şi Romturingia (industrie). Apoi vine Edilul CGA, societate patronată majoritar de Consiliul Local. Societăţile care comercializează materiale de construcţie, firmele de construcţii, filialele bancare, farmaciile şi supermarketurile sunt, de asemenea, importante în contextul sărăcirii şi a îmbătrânirii populaţiei din Câmpulung, având număr important de salariaţi.
Localităţile rurale din zona Muscelului nu dispun de susţinere importantă la bugete prin fiinţarea unor societăţi comerciale. Sunt comune precum Dâmbovicioara, Albeştii de Muscel, Bughea de Sus şi Mioarele în care investitorii privaţi au activitate îndeosebi în turism, nu cu număr mare de angajaţi, dar există şi excepţii, precum Berevoeşti, acolo unde activează SILVDB Com, societate profitabilă, cu peste două sute de salariaţi, Lereşti, cu Greiner Assistec (fostă Amplast Co), Schitu Goleşti, cu Fontana Pietro, şi Cetăţeni, cu Ratelen Construct, firme cu peste o sută de locuri de muncă ocupate.

 

 

1
Comentarii

ino

De ce nu sunt mai multe locuri de munca in Campulung? Simplu, intrebati-l pe primar ce beneficii le ofera celor care vin in oras sa-si faca o fabrica aici. Cum vine cate unul sa se intereseze daca poate sa-si faca o afacere aici cum il intreaba ce ii iese si lui ca nu doar o sa-l lase asa degeaba. El in loc sa atraga investitori in Campulung ii indeparteaza cerandu-le spaga intr-o nesimtire crasa. Mergeti si intrebati pe cei de la Leoni si Yildiz Entegre cati bani a cerut spaga sa-i lase sa vina in Campulung.