...
  • marți, 25.09.2018
Publicitate
Slider

Christian Franz Matauscheck – destinul tragic al unui etnic german din Piteşti

Slider

Slider

pflege
Slider

Slider

Slider

Slider
Autor: Marius Ionel     Data: 10 mai 2018

8 seragChristian Franz Matauscheck, numit de români Cristea Matausek sau Ristea Mathos, s-a născut în anul 1885 la Viena, ca fiu al lui Franz Matauscheck, producător de produse animaliere, și al vienezei Maria, născută Bauer, de aceeași profesie. La vârsta de 7 ani, în anul 1892, Christian Franz Matauscheck a rămas orfan de ambii părinți, a renunțat la școală și a lucrat în meseriile părinților săi pe la diferiți membri ai breslei. S-a calificat la locul de muncă, iar la vârsta de 18 ani era deja meșter în breaslă.

A vândut totul în Viena și a investit la Pitești

8 01După satisfacerea stagiului militar, Christian Franz Matauscheck a ajuns „meister” și s-a căsătorit cu bavareza Maria Schaal-Batzinger din Munchen, care provenea dintr-o veche familie de fabricanți de mezeluri și cârnați. În 1910 s-a născut primul copil, Helene, urmată în serie de alți șapte copii. De precizat că familiile au fost toate romano-catolice. A sporit capitalul familiei chiar dacă el era pe front în Primul Război Mondial, soția lui ducând afacerea mai departe. Firma a sporit și după întoarcerea protagonistului nostru din război. În anul 1933, din motive necunoscute, a părăsit Viena și după ce își adunase tot capitalul și a vândut totul, s-a oprit la Pitești și București, unde a făcut investiții. La Pitești a cumpărat terenuri și a înființat firma „Matauscheck und Sohns”. De asemenea, tot la Pitești, a cumpărat case pentru el și restul familiei. A construit astfel, pe terenul cumpărat de el, Abatorul Pitești din strada Tudor Vladimirescu, dotat începând cu linie tehnologică de sacrificare și până la magazin de mezeluri. Christian Franz Matauscheck a introdus la scară modernă și industrială măcelăria, mezelăria și cârnățăria, a donat timp de 12 ani către Spitalul Pitești catgutul necesar suturării operațiilor chirurgicale, a finanțat pentru Pitești producerea de capace de canal pe care scria „Gottwald Nicht”. De asemenea, etnicul german a finanțat amenajarea Parcului Trivale, a finanțat Școala catolică și a dat bani pentru repararea bisericilor ortodoxe Șf. Ilie și Mavrodolu, ambele din Pitești, și a finanțat lucrări de mentenanță la Biserica Romano-Catolică din Pitești, alături de H. Sattler.

A fost ridicat și deportat în URSS în urma denunțului primarului Piteștiului

Pe 10 ianuarie 1945, Christian Franz Matauscheck a fost ridicat și deportat în URSS în urma denunțului primarului de atunci, Teodor Simionescu.  A ajuns în Dombas la muncă forțată de reconstrucție a URSS. Împreună cu Christian Franz Matauscheck au plecat în deportare mai mulți membri ai acestei familii germane. Din declarațiile martorilor rezultă că, atunci când vagoanele pentru vite în care au fost băgați etnicii germani s-au pus în mișcare lentă, aceștia au fost însoțiți cu huiduieli, înjurături și fluierături. „Mama mea povestea că la Gara de Nord, în drum spre bou-vagon, a trecut printr-un tunel de jandarmi români, care, fiecare, i-au administrat câte un pat de pușcă pe spinare. Și nu era decât o studentă de 21 de ani la Facultatea de Farmacie din București”, ne-a declarat profesorul Andreas Peter Ionescu, nepotul din partea mamei al lui Christian Franz Matauscheck. La trei săptămâni de la venirea din lagăr, în anul 1950, etnicul german a fost arestat pentru crimă de sabotaj și a fost condamnat la 40 de ani de închisoare. „La proces a spus că ar trebui să-l mai nască mamă-sa o dată și să iasă bătrân din pușcărie. În timpul deportării sale, toată averea sa a fost confiscată și confiscată a rămas până astăzi. Nu numai atât, dar nici la o pensie n-au mai avut dreptul și nici la drepturi cetățenești. Bunicul ar fi trebuit să fie eliberat după 20 de ani după ce a murit. I s-a refuzat repatrierea, nu a avut drept la muncă și remunerație, drept la îngrijirea sănătății, drept la proprietate și drept la vot”, ne-a mai spus nepotul etnicului german Christian Franz Matauscheck.

„Au murit în sărăcie și mizerie, au murit cu gândul că, deși au făcut atât bine, au fost atât de batjocoriți”

Mai menționăm că, în timp ce protagonistul nostru era deportat în URSS, familia sa a fost dată afară din casă și mutată într-o anexă a pavilionului administrativ. În 1952, conform adresei din facsimil, familia a fost dată afară și de acolo și mutată într-un grajd. „Când bunicul s-a întors din detenție, împreună cu ginerele său, a făcut grajdul cât de cât locuibil. După nașterea mea, bunicii au venit la Sibiu, pentru ca mama să-și continue studiile universitare. La Sibiu am locuit în condiții umane, chiar decente, într-un apartament situat la etajul I al casei din Piața Mare. După ce mama mea a terminat facultatea și tata a devenit neuro-psihiatru, am venit la Pitești. Bunicii s-au reașezat în grajd și au cerut din nou de muncă, spre a nu muri de foame. Nu li s-a aprobat niciodată. Au cerut de nenumărate ori plecarea acasă, în Germania. Nu li s-a aprobat niciodată. Ajutați de copii, și-au cumpărat o vacă și vindeau lapte. Și-au cumpărat și doi porci și vindeau purcei. Bunicul Christian Franz Matauscheck a crescut și câini de rasă, cum ar fi boxer, rothweiller și pitbull. Au murit ambii bunici în sărăcie și mizerie, au murit cu gândul că, deși au făcut atât bine, au fost atât de batjocoriți. Păcat!”, ne-a mai declarat Andreas Peter Ionescu.

 

 

Comentarii